Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Banat „Sunteți cărțile vii de istorie a neamului”

„Sunteți cărțile vii de istorie a neamului”

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Banat
Un articol de: Diac. Răzvan Fibișan - 21 Iunie 2017

Sâmbătă, 17 iunie, la Timișoara a avut loc o serie de evenimente dedicate unui moment important al me­mo­riei românești: împlinirea a 66 de ani de la punerea în apli­care a unei ideologii absurde de exterminare programată, realizată de regimul totalitar comunist instaurat în Româ­nia după cel de-al Doilea Război Mondial, și anume deportarea în Bărăgan a zeci de mii de persoane din zona de vest a țării.

În noaptea de 18 spre 19 iunie 1951 (de sărbătoarea Rusaliilor), pe fondul unor relaţii conflictuale apărute între liderul comunist de la Moscova, Iosif Vissarionovici Stalin, şi liderul comunist de la Belgrad, Iosif Broz Tito, peste 40.300 de persoane, din peste 200 de localități din țară, aflate pe o rază de aprox. 25 km de-a lungul graniței cu Iugoslavia (din jude­țele Timiș, Caraș-Severin și Mehe­dinți), au fost dislocate din locurile natale și deportate în regiunea aridă a Câmpiei Bărăganului.

În acest sens, la monumentul din Parcul Justiției din Timişoara, dedicat foștilor deportați în Bărăgan, a fost săvârșit un ceremonial religios, în cadrul căruia s-au înălțat rugăciuni pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma deportării sau a „închisorii în aer liber”. Slujba de pomenire a fost săvârşită de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timi­șoa­rei și Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți de la Catedrala Mitropolitană.

La manifestările prilejuite de acest moment au participat oameni de cultură, deportați, urmași ai celor care au avut de suferit de pe urma acestei epurări sociale, reprezentanți ai altor filiale ale Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, precum și tineri îmbrăcați în costume naționale. După slujbă au fost rostite mai multe alocuțiuni despre oroarea ruperii legăturii sfinte cu pământul natal și înstrăinarea forțată în labirintul arid al Bărăganului din noaptea Rusaliilor anului 1951, dar și despre evenimentele dramatice petrecute în cei cinci ani de domiciliu forțat printre mărăcinii acelui ținut străin. În cuvântul său, Părintele Mitropolit Ioan a spus: „Sunteți cărțile vii de istorie a neamului nostru românesc. Deschideți aceste cărți vii și citiți din ele tinerei generații, ca să vadă ce înseamnă o societate din care a fost alungat Dumnezeu! Să știți că nu numai frățiile voastre ați fost deportați în Bărăgan, ci și Hristos a fost deportat în Bărăgan. Trebuie să știe toată lumea aceasta şi ce înseamnă o societate fără Dumnezeu, ce înseamnă să-i deportezi pe credincioșii Lui, pe fiii și prietenii Lui, pentru că toți cei prezenți sunteți prieteni ai lui Hristos”.

La final, Mitropolitul Banatului a împărțit tinerilor prezenți, din partea Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan - filiala Timișoara, cartea „Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan”, scrisă de Viorel Marineasa și Daniel Vighi.

Organizatorul evenimentului a fost Asociația Foștilor Depor­tați în Bărăgan, asociație ce îşi propune să apere drepturile persoanelor deportate în Câmpia Bărăganului şi ale urmaşilor acestora. Totodată, asociaţia se preocupă de cunoaşterea adevăratei istorii recente a României și de păstrarea memoriei deportărilor în Bărăgan.