„În vremea aceea a intrat Iisus în Capernaum. Iar sluga unui sutaș, care era la el în cinste, fiind bolnavă, trăgea să moară. Și, auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să
Un nou concurs internaţional de canto la Lugoj
În perioada 20-21 octombrie, la Lugoj, se va desfășura prima ediţie a Concursului Internaţional de Canto „Tiberiu Brediceanu”. Manifestarea, care continuă tradiția celor șase ediții ale Festivalului Internațional de Canto „Traian Grozăvescu”, îşi propune să promoveze muzica lui Tiberiu Brediceanu şi să susţină tinerii interpreţi de operă.
Concursul se va desfăşura în Studioul de Concerte „Elisabeta Toth” al Şcolii Gimnaziale de Muzică „Filaret Barbu” (etapa I eliminatorie) şi pe scena Teatrului Municipal „Traian Grozăvescu” (etapa a II-a - runda finală - şi Gala Laureaţilor) şi se adresează întregii tipologii vocale. Limitele de vârstă: 18-35 de ani.
În etapa I a concursului (20 octombrie) concurenţii vor prezenta o arie de operă şi un lied din repertoriul universal, iar în etapa a II-a se vor prezenta o arie de operă din repertoriul universal şi un cântec din creaţia lui Tiberiu Brediceanu (la alegerea juriului din repertoriul de concurs). Gala Laureaţilor va avea loc pe 21 octombrie, ora 19:00.
Înscrierile se pot face până în data de 1 octombrie 2018 inclusiv (data transmiterii online a fişei de înscriere şi a celorlalte documente solicitate), la următoarele adrese de email: c.tufan.stan@ gmail.com şi sc_filaretbarbu@yahoo.com. Câştigătorii vor fi recompensaţi cu Marele Premiu (1.000 euro) şi Trofeul Tiberiu Brediceanu (oferite de Rotary Club Lugoj, Honeywell Life Safetly Romania SRL şi Werzalit Lugoj), premiile I, II şi III (în valoare de 1.000 euro) şi menţiuni şi premii speciale.
Compozitorul și folcloristul bănățean Tiberiu Brediceanu s-a născut în 2 aprilie 1877, la Lugoj, și a murit în 19 decembrie 1968. S-a iniţiat de mic în studiul muzicii, însoţindu-l pe tatăl său, Coriolan Brediceanu, la repetiţiile corului din oraş, aceasta fiind o formă de manifestare culturală de mare importanţă în viaţa românilor lugojeni. A valorificat melosul popular, culegând peste 800 de cântece şi jocuri româneşti autentice de la ţăranii şi lăutarii satelor. Totodată, a transcris folclorul muzical-literar din 82 de comune bănăţene pe note muzicale, respectând fidel creaţia populară colectivă. Cele 170 de cântece şi doine, colinde şi balade, bocete şi dansuri culese în Maramureş constituie cea mai bogată operă a sa, pentru care a primit Marele Premiu Naţional din partea Societăţii Compozitorilor Români, în 1937 devenind membru corespondent al Academiei Române, precum și una dintre personalitățile culturii bănățene.