Un nou doctor în teologie în Episcopia Caransebeșului

La Departamentul de Studii Doctorale al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Univer­sității din București, a avut loc luni, 17 iulie, susți­nerea tezei de doctorat cu tema „Viața bisericească a românilor ortodocși din Banatul Sârbesc în prima jumătate a secolului XX”, elaborată de părintele arhimandrit Constantin Timiș, vicar eparhial al Episcopiei Caran­sebeșului, și coordonată de pr. prof. univ. dr. Constantin ­Pătuleanu.

Comisia de evaluare a lucrării de doctorat a fost alcătuită din pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, decanul Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Ioan Vicovan, decanul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, părintele prof. univ. dr. Mihai Săsăujan, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, și pr. prof. univ. dr. Daniel Benga, directorul Departamentului de Studii Doctorale.

Susținerea tezei de doctorat s-a desfășurat în prezența Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și a altor colaboratori de la Centrul eparhial din Caransebeș.

Lucrarea de doctorat a părintelui arhimandrit Constantin Timiș cuprinde informații despre relațiile bisericești româno-sârbe la începutul secolului XX, procesele de despărțire ierarhică în Banat după Sinodul de la Carloviț și cel al împărțirii bunurilor bisericești la începutul aceluiași secol. Organizarea bisericească a românilor ortodocși din Banatul Sârbesc în prima jumătate a secolului XX, cu descrierile parohiilor românești din protopopiatele Biserica Albă, Vârșeț, Panciova, Banat-Comloș și Sărcia, reprezintă o altă temă dezbătută, urmată de informații cu privire la activitatea Bisericii și a școlii în vestul Banatului, dar și a vieții bisericești a comu­nităților de români din Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Totodată, a fost prezentată și implicarea ierarhilor în susținerea comuni­tăților româ­nești din Banatul Sârbesc (1920-1949), precum și viața bisericească a românilor ortodocși din Banatul Sârbesc în preajma celui de-al Doilea Război Mondial.

Lucrarea a fost apreciată de membrii comisiei, primind calificativul foarte bine, iar la final, conform tradiţiei învăţământului teologic, părintele arhimandrit a depus jurământ.