„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Ziua Imnului Naţional, sărbătorită la Arad
Ziua Imnului Naţional a fost marcată la Arad sâmbătă, 29 iulie, printr-un ceremonial militar şi religios, la care au participat reprezentanți ai administrațiilor locale și județene, ai instituțiilor deconcentrate, ai partidelor politice, precum și veterani. Manifestările dedicate imnului naţional al României au debutat sâmbătă dimineață, prin oficierea unei slujbe religioase de către Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a oficialităţilor centrale şi locale, a reprezentanţilor instituţiilor de bază ale municipiului, a celor două universităţi şi a oamenilor de cultură. Programul a continuat cu o scurtă alocuţiune privind simbolistica versurilor imnului naţional al României, susţinută de reprezentantul Muzeului Judeţean Arad. Manifestările s-au încheiat cu intonarea imnului naţional de către întreaga asistenţă.
La eveniment au participat și Mihai Fifor, ministrul economiei, Florentina Horgea, prefectul Aradului, ing. Gheorghe Falcă, primarul municipiului, Claudia Boghicevici, vicepreședintele Consiliului Județean, doamna prof. univ. dr. Ramona Lile, rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad. Ceremonialul şi manifestările evocatoare dedicate acestui eveniment naţional au fost organizate de Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, Primăria Municipiului Arad, Comandamentul Garnizoanei, precum şi de Arhiepiscopia Aradului. Ziua Imnului Naţional este sărbătorită anual pe 29 iulie, potrivit Legii 99/26.05.1998. La 29 iulie 1848, imnul „Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea imnului național al României se află poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Mureșanu. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marseilleza românească”. Conform Constituției României, imnul național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul de stat.