„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Ziua Unirii Principatelor Române, la Arad
Cu câteva zile înainte de 24 ianuarie, la inițiativa conducerii Școlii Profesionale „ASTRA” Arad și a cadrelor didactice ale acesteia, în Biserica Grădiște II a avut loc parastasul de pomenire a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Slujba Parastasului a fost oficiată de părintele Viorel Roja, parohul bisericii. La slujbă au participat enoriașii bisericii și elevi ai Școlii profesionale „ASTRA”.
După slujbă, prof. Cristian Stoica a prezentat câteva date referitoare la ctitorul României moderne, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, amintind că anul acesta, pe 24 ianuarie, se împlinesc 160 de ani de la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) ca domnitor al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, și după numai nouăsprezece zile, în 24 ianuarie, ca domnitor al Țării Românești.
„Actul istoric din 24 ianuarie 1859 reflectă inteligența diplomatică a unei clase politice școlite la mari universități ale Europei, clasă politică promotoare a ideilor de unitate și progres încă din anul revoluționar 1848. De numele lui Alexandru Ioan Cuza este legat un amplu program de reforme care vor sta la temelia noului stat modern care din vremea domniei lui se va numi România. Acest program prevedea, printre altele, un singur parlament, un singur guvern, o singură țară unită, nu dezbinată și un singur nume spre veșnicie: România”, a menționat prof. Cristian Stoica.
În cadrul evenimentului au fost reliefate principalele evenimente din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza: fondarea primelor universități din țară la Iași (1860) și București (1864).
Învățământul primar devenea obligatoriu, beneficiind de gratuitate. Au fost înființate Școala Națională de Arte Frumoase și o primă Școală de Medicină Veterinară. Elena Cuza, soția domnitorului, a înfiinţat „Azilul de fete” care îi va purta numele. Tot în timpul lui Cuza a fost elaborată o nouă lege electorală și secularizate averile mănăstirești pentru a sprijini bugetul noului stat unitar. Cuza a împroprietărit aproape 500.000 de familii de țărani, dintre care la înmormântarea lui vor participa peste 30.000. Domnitorul va înființa și Casa de Economii și Consemnațiuni, aceasta fiind și astăzi, după mai mult de 150 de ani de la înființare, cea mai longevivă instituție de credit din întreaga istorie bancară românească. Din punct de vedere legislativ, au fost elaborate și au intrat în vigoare mai multe legi fundamentale pentru dezvoltarea viitoare a statului: Codul Civil și Penal, Legea contabilității și Codurile de procedură penală și civilă. Au fost înființate instanțe judecătorești, începând cu judecătoriile de plasă şi până la Curtea de Casație. Armata Națională a României a fost înființată în mod oficial tot în timpul anilor de domnie ai lui Cuza. Poșta și-a deschis sedii în întreaga țară, iar Arhivele Naționale şi-au centralizat activitatea la București. Tot atunci au apărut primele comisii de statistică și evidență a populației. (Prof. Cristian Stoica)