Cetatea Soroca - istorie, memorie şi tradiţii secular

Omul de astăzi cade pradă angoaselor şi problemelor sociale şi politice de la nivel local sau de oriunde şi neglijează de cele mai multe ori tocmai acele lucruri, evenimente, care redau starea de normalitate şi armonie ce trebuie să ne guverneze: actele culturale, artistice, religioase ori ştiinţifice care să ne menţină într-o stare de trezvie.

Un eveniment menit să ne smulgă din cotidian şi să ne poarte cu gândul înapoi în istoria neamului românesc a avut loc vineri, 20 noiembrie 2015, la Muzeul Unirii din Iaşi, unde profesorul universitar dr. Sergiu Musteaţă, decanul Facultăţii de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău, a lansat cartea-document „Cetatea Soroca - istorie, memorie şi tradiţii seculare“.

24 de studii care facilitează întâlnirea cu strămoşii noştri

Cartea, rod al proiectului „Bijuterii medievale: Cetăţile Hotin, Soroca, Suceava“, proiect operaţional comun România-Ucraina şi Moldova (2007-2013) finanţat de Uniunea Europeană care a presupus şi reabilitarea Cetăţii Soroca, este opera unui grup multidisciplinar format din istorici, arheologi, muzeografi, filologi, studenţi ş.a. „Volumul de faţă cuprinde un număr de 24 de studii prezentate la conferinţa de încheiere a proiectului, iar prin publicarea lor sperăm să lărgim atât impactul discuţiilor noastre, cât şi să promovăm informaţii inedite despre Cetatea Soroca“, spunea în cuvântul de prezentare profesorul Sergiu Musteaţă, coordonatorul acestei cărţi.

Pentru participanţii prezenţi la acest eveniment, întâlnirea cu istoria, relaţionarea cu cei care au trudit ca această carte să vadă lumina tiparului şi racordarea la frumoasa recenzie prezentată de academicianul Victor Spinei au reprezentat o adevarată revelaţie intelectuală.

Ascultându-l pe academicianul Victor Spinei, născut în satul Lozova, fostul judeţ Lapuşna (astăzi în raionul Străşeni, R. Moldova), cât de plastic a recenzat această carte pe care, într-un cuvânt, a catalogat-o ca fiind „excelentă“ prin valoarea ştiinţifică a studiilor incluse în ea, nu ai cum să nu rezonezi cu istoria, cu valoarea lucrului bine făcut. Tot în categoria superlativului se încadrează şi grafica, şi calitatea hârtiei, care face mai uşoară parcurgerea textelor scrise în limba română, parte din concluzii fiind redate cu acurateţe şi în limbile engleză şi rusă.

Nu este studiu prezentat în acest volum din care să nu reflecte profesionalismul, osteneala şi rigoarea ştiinţifică a autorilor în aducerea la lumină a unor informaţii inedite despre Cetatea Soroca, despre viaţa social-politică, economică şi culturală a acestui ţinut din cele mai vechi timpuri şi până-n prezent. Aproape că te întrebi de unde şi cum au reuşit autorii să identifice atâtea surse care să reliefeze geneza acestei cetăţi, lupta sa cu timpul şi vremurile, şirul de urcuşuri şi coborâşuri în evoluţia sa, dar mai ales încăpăţânarea de a rezista vicisitudinilor istoriei, aici la hotarul de est al Moldovei. Din bucăţi de ceramică, din înscrisuri îngălbenite de timp şi de vremuri, ascunse prin diferite arhive, peste care s-a aşezat uitarea, dar şi cu migăloasa cercetare de teren, echipa redacţională a descoperit statornicia Cetăţii Soroca şi ne-a dat întâlnire cu strămoşii noştri.

Lecturarea fiecărui studiu în parte este o adevărată încântare intelectuală, fiindcă aproape în fiecare paragraf identifici o informaţie nouă, întâlneşti o abordare echilibrată a datelor şi, mai ales, prin conexiunea cu celelalte studii ai o perspectivă integrată a ceea ce a fost şi a rămas peste ani Cetatea Soroca. Autorii acceptă unanim că tema abordată nu a fost nici pe departe epuizată, orizontul cunoaşterii rămânând deschis tuturor acelora care îşi vor dori pe viitor să (re)descopere adevărul istoric.

Aceste studii sunt de o importanţă deosebită nu doar din perspectiva memoriei acestei cetăţi, ci şi a unor pagini mai puţin cunoscute din istoria noastră, ce până acuma au stat ascunse prin arhivele româneşti ori prin cele turceşti, ungureşti, poloneze, ruseşti etc.

Volumul scoate la iveală şi aspecte semnificative ale breslei oamenilor care păstoreau domeniul monumentelor istorice în perioada celui de-al Doilea Război Mondial: seriozitate şi profesionalism. În timp ce întreaga naţiune era angajată în război, specialiştii din acest domeniu lucrau asiduu la îngrjirea, repararea, protejarea şi conservarea monumentelor istorice, inclusiv al acestui sit arheologic! Chiar dacă a doua zi exista posibilitatea ca monumentul în cauză să ajungă una cu pământul sau să cadă în mâinile inamicului.

O frumoasă punte între trecut şi prezent

Trebuie, aşadar, subliniată preocuparea instituţiilor statului din perioada interbelică, atunci când grija faţă de patrimoniul naţional a cunoscut un salt evident şi cu rezultate consistente.

Neîndoielnic, este de apreciat în mod deosebit efortul pe care l-a făcut echipa redacţională în cercetarea arhelogică întreprinsă între anii 2012- 2014 la Cetatea Soroca, acţiune finalizată atât prin aceste studii, cât şi printr-un bogat material documentar. Mai cred că această experienţă ar putea fi şi un model de urmat pentru punerea în valoare a altor cetăţi sau monumente istorice ce aşteaptă de veacuri să ne spună sau să întregească povestea lor.

În tot cazul, cred că sunt puţine cetăţi sau monumente istorice din România sau Republica Moldova care să se bucure de o asemenea lucrare stiinţifică şi folositoare.

Pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, care nu şi-au pierdut obişnuinţa cititului, întâlnirea cu memoria istoriei din perspectiva acestei cărţi va fi o adevărată revelaţie, o adevărată bucurie spirituală şi patriotică.

Poate astăzi, mai mult ca oricând, ar trebui să conştientizăm locul şi rolul deosebit pe care aceşti neobosiţi şi împătimiţi căutători de valori naţionale îl au în construirea unor punţi între trecut şi prezent.

În final, reiterez îndemnul academicianului Victor Spinei: „Mergeţi, români, şi vedeţi Cetatea Soroca!“.