„Exerciţii de vindecare“, la Spitalul „Providenţa“

A patra întâlnire din cadrul Serilor Spitalului „Providenţa“ s-a desfăşurat miercuri, 9 decembrie, în faţa Capelei „Sfânta Treime“ de la parterul unităţii medicale.

Tema dezbaterii - „Exerciţii de vindecare“ - le-a oferit pacienţilor şi cadrelor medicale prezente la întâlnire noi metode de introspecţie menite să le ajute în procesul vindecării. Invitaţii serii au fost protos. Nicodim Petre, inspector eparhial şi coordonator al Departamentului de Misiune pentru tineret din Arhiepiscopia Iaşilor, şi prof. dr. Ştefan Leica, director medical la Spitalul „Providenţa“, discuţia fiind moderată de părintele capelan Cătălin Puiu.

Dr. Ştefan Leica a început dezbaterea oferind o definiţie a stării de sănătate: „În accepţiunea medicinii clasice sănătatea este definită ca o stare de bine fizic, psihic şi social. În concepţia medicinii creştine, promovată de Biserică, sănătatea presupune o armonie perfectă între trup şi suflet“, a precizat directorul medical al Spitalului „Providenţa“.

Vindecarea nu este doar o lucrarea a spitalului, ci este o lucrare mult mai adâncă, iar din punct de vedere duhovnicesc a fi sănătos înseamnă a fi în armonie cu sine, cu Dumnezeu şi cu aproapele. „Un om ajunge să fie cu atât mai sănătos cu cât este mai aproape de Dumnezeu. Trupul ajută sufletul, omul fiind fiinţă dihotomică, alcătuită din trup şi suflet. Trupul este templul Duhului Sfânt, în el ne mântuim de aceea avem datoria de a ne îngriji de acesta“, au fost câteva gânduri împărtăşite de protos. Nicodim Petre, invitatul serii.

„Frica este o boală care ne paralizează“

Printre altele, dr. Ştefan Leica a relevat importanţa relaţiei personale medic-pacient, precizând că „medicul bun trebuie să se apropie de cel din faţa lui, să îl asculte cu tot interesul şi să îi adreseze întrebările potrivite. Făcând toate acestea, va câştiga cel puţin jumătate din diagnostic“.

Referindu-se la barierele interioare care stau în calea vindecării, protos. Nicodim Petre a enumerat câteva dintre ele: necunoaşterea de sine şi a rostului existenţei pe pământ, lipsa curajul şi a dorinţei de a ne descoperi cine suntem cu adevărat, păcatul - neputinţa de a renunţa la dependenţe îngrădesc libertatea omului - şi nu în ultimul rând frica.  „Din cauza fricilor, oamenii nu îşi mai trăiesc cu adevărat viaţa. O trăiesc la un nivel mediocru. Frica este o boală care ne paralizează, întrucât ne împiedică să ne bucurăm, să fim, să credem, să primim un alt om în viaţa noastră, să ne apropiem de el“, a precizat părintele Nicodim Petre. Pentru depăşirea acestor blocaje invitaţii au reamintit câteva soluţii:  să ieşim din rutină, să facem lucruri noi care să ne bucure, să ne apropie, să nu ne blocăm gândirea printr-o plafonare, să îndrăzim să credem în noi şi să trecem peste propriile limite.

„Operaţia a fost un succes, mâna mea a fost purtată de Dumnezeu“

Cea mai la îndemână cale de vindecare pentru un creştin este rugăciunea, adică cererea ajutorului divin şi încrederea în purtarea Lui de grijă. Una din pacientele prezente la întâlnire a dat mărturie de ajutorul pe care l-a primit prin rugăciune: „Soţul meu a fost operat la Fundeni, iar la finalul intervenţiei medicul chirurg a spus emoţionat: «Operaţia a fost un succes, mâna mea a fost purtată de Dumnezeu». Atunci am văzut cât de mult contează credinţa în Dumnezeu atât pentru medic, dar şi pentru pacient. Acum soţul meu se află lângă mine şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta“, a menţionat Carmen N.

Joi, în cadrul Serilor Spitalului „Providenţa“, a avut loc o vizionare de film la finalul căruia s-au iniţiat discuţii privind alimentaţia sănătoasă, iar vineri a avut loc o seară dedicată tradiţiilor şi obiceiurilor specifice Postului Naşterii Domnului. Sub denumirea „Primim cu colinda“, evenimentul de vineri a reunit grupuri de colindători alături de angajaţi, familiile acestora, dar şi pacienţii internaţi în spital.

Acţiunea Serile Spitalului „Providenţa“ a fost organizată cu prilejul apropierii sărbătorii Naşterii Domnului, din dorinţa de a întări relaţia medic-pacient şi de a învăţa împreună ce înseamnă şi cum se practică „medicina de bună credinţă“.  (Roxana Paşalău, Tudorel Rusu)