Familia Bisericii şi „biserica de acasă“ - o sinteză a activităţii Arhiepiscopiei Iaşilor în anul 2015

Pentru Biserică, fa­mi­lia nu este un su­biect oarecare, ci es­te însuşi fundamentul pe care se clădeşte via­ţa noastră în Dumnezeu. Încă dintru început, omul a fost creat ca o familie formată din bărbat (Adam) şi femeie (Eva), iar relaţia Domnului cu Bise­rica Sa este una a cărei analogie o reprezintă taina nunţii (Cf. Ef. 5, 22-32). Prima minune făcută de Mântuitorul Iisus Hristos a fost făcută la nunta din Cana Galileei, iar Îm­părăţia cerurilor este ase­mănată „omului împărat care a făcut nuntă fiului său“ (Mat. 22, 2). După Cincizecime, pe măsură ce creşte numărul comunităţilor de creştini, cuvântul „biserică“ devine chiar un sinonim pentru familia creşti­nă. Sf. Ap. Pavel, pomenind pe Priscila şi pe Acvila, vorbeşte de „biserica din casa lor“ (Rom. 16, 5 şi I Cor. 16, 19).

Aşa cum o familie este condusă de „capul casei“, tot aşa şi Biserica, văzută ca Trupul al cărui Cap este Însuşi Hristos, este îndrumată pe pământ de cei ce poartă responsabilitatea de episcopi. Ei păstoresc, în numele şi cu harul lui Dumnezeu, familia cea mare a unei epar­hii, exercitând trei slujiri: în­vă­ţătorească, sfinţitoare şi condu­cătoare. În virtutea acestei che­mări a lui Dumnezeu, în anul ce s-a încheiat, Înaltpreasfin­ţi­tul Părinte Mitropolit Teofan şi Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Calinic Botoşăneanul au săvârşit Sfânta Liturghie, Sfin­te Taine sau ierurgii în locaşuri de cult din toate cele 13 proto­po­piate ale Arhiepisco­piei Ia­şilor, au vizitat 205 parohii, respectiv 72 de mănăstiri şi schituri din eparhie şi au săvârşit slujba de sfinţire, de resfinţire şi de punere a pietrei de teme­lie la 30 de biserici. Anul trecut au fost hirotoniţi întru diacon 17 candidaţi, iar întru preot 21 candidaţi. De asemenea, itine­ra­rul pastoral al celor doi ie­rarhi a inclus şi vizite la şcoli teo­logice, numeroase audienţe, întâlniri cu autorităţile locale sau prezenţa la diferite evenimente, participarea la şedinţe ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ale Sinodu­lui Mitropolitan, ale Perma­nen­­ţei Consiliului eparhial şi ale Consiliului eparhial.

Parohia şi mănăstirea - familii duhovniceşti

Comuniunea care se creează între credincioşii din Biserică este una de tip familial. Ime­diat după Pogorârea Duhului Sfânt, cele „ca la trei mii de suflete“ botezate au adoptat un mod nou de viaţă, care nu a mai fost întâlnit în istorie, căci „toţi cei ce credeau erau laolaltă şi aveau toate de obşte. Şi îşi vindeau bunurile şi averile şi le împărţeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare“ (FA 2, 44-45). Aşadar, trăiau ca o fa­mi­lie lărgită cu mult faţă de nu­­mărul obişnuit de membri pe care-i cuprindea casa cuiva. Ul­terior, acest tip de comunitate a devenit unul specific obşti­lor monahale.

La nivelul Eparhiei Iaşilor există 98 de astfel de aşeză­min­te monahale, dintre care 64 de mănăstiri şi 34 de schituri, în care se nevoiesc 1.861 vieţui­tori (747 monahi şi 1.114 monahii). Anul trecut, au fost aprobate 40 tunderi în monahism şi 22 rasoforii, care s-au făcut în obştile monahale din Arhiepis­co­pia Iaşilor, înregistrându-se, în aceste pridvoare ale raiului, şi 50 de noi închinovieri (20 de fraţi şi 30 de surori au primit binecuvântare de a face parte din obştile unor mănăstiri). Tot­o­dată, Sectorul exarhat s-a implicat activ şi în facilitarea unui sprijin financiar acordat de către Centrul eparhial unui număr de 22 de mănăstiri şi schituri ce s-au confruntat cu di­ficultăţi materiale.

Nici atunci când creştinii au început să aleagă vieţuirea în comunităţi monastice, caracterul de familie nu s-a pierdut; dimpotrivă, a căpătat sensuri profund duhovniceşti. Aşa se face că, mai ales în mediul monahal, dar şi în general, în limbajul bisericesc, folosim termeni împrumutaţi din sfera familiei, cum ar fi părinte duhovnicesc, mamă sau maică duhovnicească, frate şi soră, fiu şi fiică duhovnicească. Chiar dacă după perioada de început a creştinismului comunităţile de creştini nu au mai fost organizate în obşti, ci în familii separate, ele aveau totuşi conştiin­ţa apartenenţei la familia mare a Bisericii. Este ceea ce îl determină pe Sf. Ioan Gură de Aur să numească familia ca fiind nimic altceva decât „biseri­ca de acasă“ („ecclesia domesti­ca“). Mai multe familii creştine alcătuiesc o parohie, care este un fel de verigă intermediară în­tre o casă de creştini şi fami­lia cea mare a întregii Biserici.

Arhiepiscopia Iaşilor cuprin­dea, la finalul anului 2015, conform datelor consemnate de Sectorul administrativ biseri­cesc, 1.207 parohii şi 10 filii, gru­pate în 13 protopopiate, în­sumând 1.162 preoţi la parohii. Activitatea administrativ-bise­ri­cească a Arhiepiscopiei Iaşi­lor a urmărit, şi în anul precedent, intensificarea comuniunii în Bi­serică, lucrare ce a fost po­si­­bilă şi prin activitatea celor 3.497 ostenitori, angajaţi în u­ni­tăţile de cult şi subunităţile Cen­trului eparhial aflate pe raza celor trei judeţe – Iaşi, Bo­to­şani şi mare parte din Neamţ –, din teritoriul canonic al epar­hiei, persoane care şi-au desfă­şu­rat activitatea cu sprijinul nemij­lo­cit al credincioşilor din parohii, al slujitorilor din mănăstiri sau al altor instituţii bisericeşti.

Comunităţile parohiale nu sunt doar entităţi desenate administrativ, ci trupuri a căror viaţă este hrănită de Sfânta Euharistie. Căci, aşa cum Taina Căsătoriei consfinţeşte unirea bărbatului şi a femeii într-un singur trup, tot aşa într-o parohie şi în Biserică, în ge­ne­ral, credincioşii devin mă­dulare vii şi parte a Trupului Domnului, prin împărtăşirea cu Sfintele Taine. Ei sunt che­maţi la o fa­mi­li­aritate cres­cândă cu Hris­tos, spre a deveni şi ei „casnici ai lui Dumnezeu“ (Ef. 2, 19). Acestora, pe care-i cinstim ca sfinţi, noi le căutăm tovărăşia şi îi rugăm să mijlocească pentru noi înaintea Preasfintei Treimi. Între momentele de bucurie duhovni­ceas­că din 2015 ale Arhiepis­co­piei Iaşilor, prilejuite de proxi­mi­tatea sfinţilor, a­mintim adu­cerea la Iaşi, în zilele sărbătorii Sfintei Paras­che­va, de la Mănăstirea Simo­nos­petra din Muntele Athos, a cinstitelor moaş­te ale Sfintei Mi­ronosiţe şi În­tocmai cu Apos­tolii Maria Magdalena şi, cu bi­ne­cuvân­tarea Preafericitului Pă­rinte Pa­triarh Daniel, de la Sfânta Patriarhie, a moaştelor Sfântu­lui Ierarh Ioan Gură de Aur.

Copiii şi tinerii - mlădiţe din Viţa numită Hristos

Prin botez se face înfierea noastră, devenim fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Aşa cum părin­ţii se îngrijesc să dea copiilor lor o educaţie, străduindu-se să le asigure un loc şi un viitor în societate, tot aşa şi Biserica se îngrijeşte să transmită fiilor săi, din perspectivă eshatolo­gi­că, învăţătura cea mântuitoa­re. Ceea ce la început se făcea prin predică şi catehizare, ulterior a ajuns să se extindă prin lucrarea şcolilor teologice. În acest domeniu există însă o strădanie permanentă de a nu reduce actul educaţional la o simplă transmitere de cunoş­tin­ţe, ci la o continuă creştere în Hristos Domnul, la o păr­tă­şie mai deplină la viaţa Prea­sfin­tei Treimi.

Iubitori de Dumnezeu şi de învăţătura Sa, în anul universitar 2014-2015, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi au fost înscrişi la cursuri 1.092 de studenţi, dintre care 42 la Doc­torat. Au obţinut titlul de licen­ţiat 144 candidaţi, 94 de studenţi au absolvit masteratul şi au fost acordate 5 titluri de doc­tor. Din numărul total de studenţi, masteranzi şi doctoranzi, 22 au fost din afara graniţelor ţării. De asemenea, în cele şase seminarii teologice, în care au activat 139 de profesori, au fost şcolarizaţi 1.041 elevi.

Colegiul „Sfântul Nicolae“ a oferit 90 de locuri de cazare stu­denţilor Facultăţii de Teo­logie „Dumitru Stăniloae“. În cadrul celor 10 comisii în care aceşti tineri îşi desfăşoară activitatea, s-au pus în practică 25.000 de ore de voluntariat şi peste 100 de activităţi/ pro­iecte. Cele trei nominalizări şi premiul de la Gala Naţională a Voluntarilor de la Bucureşti aduc un plus de împlinire membrilor acestui colegiu.

Şi pentru studenţi, dar şi pentru toţi cei pasionaţi de lectură creştină, pe parcursul anului 2015 au intrat în fondurile Bibliotecii mitropolitane „Du­mi­tru Stăniloae“ un număr de 1.704 volume, care au fost inventariate, astfel încât fondul total existent la sfârşitul anului trecut se ridica la 129.087 de volume, dintre care 79.936 sunt prelucrate informatic.

Copiii sunt darul lui Dum­nezeu nu doar pentru familie, ci şi pentru întreaga Biserică. Domnul ne încredinţează aces­te suflete curate şi cere de la noi purtare de grijă pe măsură. Este foarte important în ce duh sunt crescuţi copiii noştri, Apos­tolul Pavel adresându-ne peste veacuri îndemnul: „Voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creş­teţi-i întru învăţătura şi cer­ta­rea Domnului“ (Ef. 6, 4).

Poate cea mai importantă pro­vocare a anului 2015 a constituit-o campania de susţinere a orei de religie la nivelul Ar­hiepiscopiei Iaşilor, concreti­za­tă în gestionarea înscrierii unui procent de 93,75% din totalul de elevi din judeţele Iaşi, Botoşani şi Neamţ (213.824 elevi din 228.055), campanie sus­ţinută mai ales prin înfiin­ţarea şi organizarea de filiale ale Asociaţiei Părinţi pentru O­ra de Religie (APOR) în cele trei judeţe ale eparhiei. Tot a­nul trecut a obţinut personalitate juridică şi Asociaţia Pro­fesorilor de Religie din judeţul Iaşi (Pro Relis). În judeţele din Arhiepiscopia Iaşilor, disciplina religie a fost predată, în anul şcolar 2014-2015, de 766 de cadre didactice. La Şcoala „Var­laam Mitropolitul“, cursu­rile au fost frecventate de 97 de elevi, iar la Grădiniţa „Bu­na­ Vestire“ au fost înscrişi 115 copii. Grija pentru o educaţie sănătoasă a copiilor s-a reflectat şi în atenţia acordată părin­ţilor acestora, Fundaţia „Var­laam Mitropolitul“, împreună cu partenerii săi, organizând anul trecut ediţiile IX şi X ale conferinţelor „Ai copil. Învaţă să fii părinte!“.

Biroul de catehizare din cadrul Sectorului învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor a conti­nuat, în anul 2015, proiectul ca­tehetic „Hristos împărtăşit copiilor“ în toate cele 13 protopopiate, prin implicarea copiilor în activităţi precum concerte de colinde, pelerinaje, tabere sau în acţiuni caritabile. Acest Birou a organizat şi o sesiune de pregătire a preoţilor, privitoare la modul în care se face o cateheză, veghind şi la sus­ţinerea de cateheze la ni­velul cercurilor pastorale din eparhie, adresate tuturor categoriilor de vârstă. În afara activităţilor curente, Sectorul învăţământ a organizat sau a susţinut, anul trecut, o serie de evenimente cum ar fi ateliere de formare, simpozioane sau manifestări de promovare a muzicii bisericeşti.

Cuvântul care aduce comuniune

Atât în educaţia creştină a copiilor şi a tinerilor, cât şi pentru credinciosul de orice vârstă, este esenţială raportarea la cuvântul lui Dumnezeu din Scrip­turi, aşa cum a fost el tâlcuit şi transmis peste veacuri de Sfin­ţii Părinţi. Această paternitate duhovnicească ne călău­zeşte în toată lucrarea cultural-misionară din Biserică. O carte, o cântare bisericească, o icoană tipărită sau o emisiune creş­tină transmisă la radio sau la TV reprezintă tot atâtea întru­pări ale modului în care măr­turisim pe Fiul lui Dumnezeu, Cel ce a zis: „Oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu, şi sora Mea, şi mama Mea“ (Mc. 3, 35). Astfel de activităţi s-au desfăşurat, în 2015, de către Sectorul cultural şi comunicaţii media al Arhie­piscopiei Iaşilor prin intermediul Centrului Cultural Mi­sio­nar Doxologia.

Editura şi Tipografia Doxo­logia au publicat un număr de 103 cărţi, reprezentând noutăţi editoriale. Pe parcursul anului 2015, Editura Doxologia a participat la 11 târguri de carte, unde a obţinut 3 premii, a organizat lansări pentru 11 noi apariţii editoriale şi 6 conferinţe sau alte tipuri de evenimente care au suscitat interes în jurul cărţilor editate, a ini­ţiat sau continuat relaţii de colaborare cu edituri de notorie­tate din străinătate. Tipogra­fia „Albina“ a imprimat, pe rotativa din dotare, ediţia de Moldova a „Ziarului Lumina“, distribuit pe aria canonică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, dar şi alte publicaţii, 15 în total. Prin efortul acestei imprimerii a fost editat, într-un tiraj de 110.000 de exemplare, şi un Ghid de 12 pagini, oferit gratuit pelerinilor veniţi în Iaşi cu prilejul hramului Sfintei Parascheva.

Departamentul Doxologia Media, responsabil de întreaga activitate mediatică a Cen­tru­lui eparhial Iaşi, a continuat dez­voltarea portalului doxologia.ro, acesta înregistrând, de-a lungul anului 2015, o medie de 24.779 de vizitatori unici pe zi. Prin Serviciul de programa­re informatică, Doxologia Me­dia a realizat şi întreţinut saituri sau aplicaţii pentru alte unităţi ale Centrului eparhial.

Ediţia de Moldova a „Zia­rului Lumina“ a avut, în anul 2015, o medie de aproximativ 2.830 de abonaţi pe lună. Studioul Radio Doxologia a avut emisie pe internet şi a oferit ascultătorilor, în direct, pe lângă slujbele de la Cate­drala Mitropolitană din Iaşi, şi transmisiuni ale unor eve­nimente cultural-biseri­ceşti, pre­cum şi o emisiune de o oră de tip magazin, difuzată prin e­mi­sie terestră, la nivel na­ţio­nal, de Radio Trinitas. Stu­di­oul de producţie Doxolo­gia TV a con­tinuat, anul trecut, în­re­gis­trarea şi difuzarea, pe doxologia.ro, de conferinţe, pre­dici ori evenimente, furnizarea de materiale pentru jurnalele de ştiri ale Trinitas TV, dar a realizat şi trei emisiuni săptă­mâ­nale: Pridvoarele credinţei (difuzată pe TVR Iaşi şi, o dată la cinci săptămâni, pe TVR 3), Lumina Ortodoxiei (difuzată de Iaşi TV Life) şi Ferestre către suflet (di­fuzată de TeleM Iaşi). În 2015, şi alte persoane sau in­stituţii din Arhiepiscopia Ia­şi­lor au avut colaborări cu televiziuni locale pentru realizarea a cinci emisiuni, difuzate de TeleM Botoşani, SOMAX TV Botoşani, TeleM Pia­tra Neamţ, Tele Moldo­va/Pri­ma TV Iaşi sau Televiziunea Neamţ (TVN).

Sub egida Serilor Doxologia, anul trecut au fost organizate o serie de evenimente cu invitaţi din ţară şi din străinătate, piesa de teatru „Întoarcerea zidarului“, bazată pe legenda „Meş­terului Manole“, fiind ofe­rită spectatorilor din Iaşi.

Iubirea întrupată în slujirea aproapelui

Cel ce doreşte să facă parte din familia lui Dumnezeu să se împărtăşească de iubirea Lui, nu o poate face decât iubind pe toţi ceilalţi oameni. Este ceea ce ne învaţă Sf. Ap. şi Ev. Ioan: „Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dum­nezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească“ (I Ioan 4, 20). Iubirea pentru ceilalţi a luat, încă de la începuturile Bisericii, forma concretă a slujirii, prin numirea celor şapte diaconi rânduiţi „să slujească la mese“ (Cf. FA 6, 2), prin „cer­cetarea orfanilor şi a văduvelor în necazurile lor“ (Iac. 1, 27), prin „strângerea de ajutoare“ (Cf. Rom. 15, 26; I Cor. 16, 1) pentru comunităţile sărace.

Opera socială şi medicală a fost coordonată de Sectorul pen­tru asistenţă socială şi me­dicală şi a fost împlinită prin activitatea unităţilor furnizoare de servicii social-filantro­pi­ce, educative şi medicale, precum şi prin filantropia parohii­lor şi mănăstirilor din cadrul Ar­hiepiscopiei Iaşilor, a biro­u­rilor de asistenţă socială, a cantinelor sociale, a centrelor pentru copii şi bătrâni etc.

Misiunea social-medicală s-a desfăşurat, de-a lungul anului 2015, mai ales pe trei mari direcţii:

1) Activitatea filantropică a parohiilor, mănăstirilor şi a preoţilor misionari din unităţi bugetare poate fi cuantificată în servicii de tip cantină socia­lă, centru de zi, în beneficii fi­nanciare şi materiale, în hrană pentru pelerinii hramului Sf. Parascheva şi altele. Au fost asistaţi peste 120.000 de beneficiari, utilizându-se un buget de 4.070.897 lei.

2) Birourile de asistenţă socială, cantinele sociale, Funda­ţia „Solidaritate şi Speranţă“ şi alte ONG-uri, centrele pentru copii, bătrâni şi persoane defavorizate de pe lângă Centrul eparhial, protopopiate, parohii sau mănăstiri au oferit servicii sociale primare şi specializate pen­tru 16.728 de beneficiari, uti­lizându-se un buget total de 13.477.692 lei. În cadrul acestor forme de intervenţie socia­lă, Fondul „Păstorul cel Bun“ a fost, şi în anul 2015, o sursă de sprijin pentru preotul din parohiile defavorizate, pentru familia preotului în dificultate şi pentru unităţile de cult cu obiective în construcţie. În anul precedent, contribuţia Centru­lui eparhial pentru acest fond a fost de 1.038.557 lei,  iar o parte dintre parohii, ale căror posibilităţi materiale au permis acest lucru, au contribuit cu suma de 158.730 lei.

3) În anul 2015, Spitalul Providenţa, care are o capacitate de 102 paturi, cu un bloc operator cu două săli şi nouă specialităţi, a asigurat asistenţă medicală prin activitatea a 113 cadre medicale angajate şi 12 medici colaboratori, iar Po­liclinica Providenţa a beneficiat de competenţa a peste 61 de cadre medicale şi a oferit servicii de sănătate în 23 de specialităţi medicale. Fundaţia Medicală Providenţa a oferit ser­vicii socio-medicale clinice şi paraclinice în regim gratuit, precum şi servicii medicale cu plată, promovând medicina de tip creştin, „de bună credinţă“, cultivând solidaritatea în faţa suferinţei. Servicii medicale gra­tuite au fost oferite prin intermediul celor şapte unităţi medicale: Spitalul „Providenţa“ şi Policlinica „Providenţa“ – ambulatoriu integrat al spitalului, cu două cabinete stomatologice, Fundaţia Medicală „Providenţa“, Cabinetul medical din cadrul filialei de la Miclăuşeni a fundaţiei medicale, dar şi prin unităţile medi­cale din teritoriu, respectiv prin cabinetele de medicină ge­ne­­rală de la mănăstirile Aga­pia, Văratec şi Paltin din jude­ţul Neamţ. Pe lângă activitatea medicală, în contract cu CAS Iaşi şi în regim de coplată de la pacienţi, activitatea caritativă a utilizat un buget de 439.106 lei, pentru 3.590 de beneficiari.

Dacă ar fi să cumulăm cele trei sume amintite mai sus, prin care s-a acordat sprijin u­nor persoane, comunităţi sau in­stituţii, obţinem un total de 17.987.695 lei, ce se constituie într-o oglin­dă financiară a tuturor acţiunilor filantropice des­făşurate de către unităţi ale Arhiepiscopiei Iaşilor în anul 2015.

La aceste acţiuni filantropi­ce s-au mai adăugat şi alte ac­ţiuni similare, derulate prin al­te instituţii eparhiale. Prin contribuţia ocoalelor silvice biseri­ceşti din Neamţ, Iaşi şi Ba­cău, au beneficiat în mod gratuit de material lemnos un nu­măr de 290 de beneficiari. Vo­lumul total de masă lemnoasă oferit  în cursul anului 2015 a fost de 13.767,46 m3, cu o valoare totală a contribuţiei de 2.539.549 lei.

Evident, s-a prezentat doar ceea ce s-a putut cuantifica, dar la aceasta se adaugă acea milostenie neştiută decât de cel ce dăruieşte şi cel ce primeşte, în mănăstiri sau în parohii, ori la nivelul fiecărui credincios în parte. Important este ca toată lucrarea filantropică a eparhiei şi a fiecărei comunităţi sau a fiecărei persoane în parte să se facă purtând în inimă mereu i­coana fratelui aflat în nevoie. Ştim că, la Înfricoşătoarea Ju­decată, Domnul se va identifica cu „aceşti fraţi ai Săi, prea mici“ (Cf. Matei 25, 31-46). Aşa­dar, este nevoie să ne străduim a avea un comportament fră­ţesc, ca în familie, faţă de toţi cei aflaţi în necazuri pentru a putea şi noi locui în casa Tată­lui ceresc, acolo unde „multe locaşuri sunt“ (Ioan 14, 2).

Misiunea de a călăuzi întru Viaţă

Misiunea Bisericii în lume nu are nimic de a face cu ideea de racolare a cât mai multor a­depţi, ci ea este dragoste răs­pân­dită în lume spre a cuprin­de, mai ales în rugăciune, pe fie­care fiu al lui Dumnezeu, mai ales pe cel risipitor. De a­ceea, la nivelul Arhiepiscopiei Ia­şilor, chiar dacă toate uni­tă­ţile bisericeşti sunt implicate, direct sau indirect, în această lucrare, există un sector dedicat în exclusivitate acestei activităţi, Sectorul de misiune, sta­tistică şi prognoză pasto­ra­lă. Prin intermediul acestui sec­tor, au fost organizate confe­rinţele preoţeşti semestriale, a­vând ca temă: „Parohia – adu­nare euharistică şi spital du­hov­nicesc“. La cea mai mare parte dintre conferinţe, preoţii au participat alături de soţiile lor, fiind înregistrate peste 700 de familii de preoţi prezente la aceste întruniri.

Dintotdeauna, Biserica şi fiii săi au fost „urâţi de lume“ (Cf. Ioan 15, 19). În zilele noastre, însă, nu doar familia Bisericii, ci şi familia propriu-zisă este în real pericol. Aşa cum se poate lesne constata, realitatea de zi cu zi este una din ce în ce mai nefavorabilă acestei entităţi vitale şi pentru naţiunea româ­nă, şi pentru Biserică. De a­ceea, devine o prioritate absolută pentru noi toţi identificarea tuturor mijloacelor şi me­canismelor posibile – de ordin legislativ, sociale, financiare, educaţionale etc. – ce pot fi activate în apărarea şi în spriji­nirea familiei. La nivelul Ar­hiepiscopiei Iaşilor, această lucrare se împlineşte şi prin De­partamentul Pro Vita. Acest de­partament a contribuit la crearea unei reţele de preoţi de­dicaţi activităţilor Pro Vita, la nivelul întregii eparhii, şi s-a implicat în campanii de informare a tinerilor despre riscu­rile avortului în şcoli şi în licee, beneficiari fiind 1.000 de elevi. Prin programul de solidaritate pentru familia cu mulţi copii – Sf. Stelian, au fost ajutate 140 de familii cu opt şi peste opt copii. Între activităţile de anul trecut se numără şi implementarea cursului de „Educaţie pentru o dezvoltare sănătoasă a adolescentului“, acreditat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, respectiv organizarea a două Marşuri pentru viaţă şi pentru familie, însumând peste 5.000 de participanţi. De asemenea, s-a în­fiinţat o linie telefonică cu ape­lare gratuită pentru femeile în­săr­cinate aflate în dificultate şi s-au sprijinit material, găzduit şi consiliat 22 de femei aflate în risc de avort.

Aşa cum un copil se naşte din pântecele mamei, tot aşa omul cel nou se naşte din pântecele cristelniţei sau al baptisteriului, adică prin Botezul cel „din apă şi din duh“ (Cf. In. 3, 5). Părinţii nu au doar responsabilitatea naşterii de prunci, ci şi pe cea a creşterii lor şi a integrării lor în familia Bisericii. În felul acesta, copiii se vor raporta corect şi la societate, pentru că o viaţă duhovnicească con­stituie suportul adecvat al unei sociabilităţi sănătoase. Cei ce formează o familie creş­ti­nă sunt, în viziunea scriitorului bisericesc Clement din Ale­xandria, „o singură biserică, o singură viaţă de curăţie“; iar „cei care au comună viaţa au comun şi harul; şi comună le este şi mântuirea, comună le es­te lor şi virtutea şi vieţuirea“ (Pe­dagogul, II, 10, 2). La exersarea şi întărirea vieţuirii în comun, dincolo de sfera familiei sau a parohiei, au lucrat, şi în 2015, diferitele departamente sau asociaţii din cadrul Secto­rului de misiune, statistică şi prognoză pastorală.

Departamentul tabere a organizat, în total, 15 serii săp­tămânale de tabere, precum şi nouă serii de vară ale proiectului misionar în parohii „Tabăra din pridvorul satului“. În total, taberele au găzduit 1.859 de copii şi tineri. Centrul de tine­ret Vestitorii Bucuriei din Băl­ţă­teşti a organizat, de asemenea, tabere, simpozioane, coloc­vii, excursii, ateliere de creaţie sau programe de recuperare medicală pentru peste 1.200 de pelerini sau pacienţi.

Departamentul de tineret şi misiune în universităţi este în strânsă legătură cu ONG-uri extrem de active precum Aso­ciaţia Studenţilor Creştini Or­to­docşi Ro­mâni, filiala Iaşi, ca­re a îm­plinit, în 2015, 25 de ani de la înfiinţare sau Asociaţia Tinerilor Or­todocşi Români – care anul tre­cut şi-a crescut numărul de fi­liale existente la nivelul Ar­hi­episcopiei Iaşilor (în prezent e­xis­tă 18). Mai men­ţionăm, din lis­­ta organi­za­ţiilor ce funcţionea­ză cu binecuvântarea Arhiepis­co­piei Iaşilor, şi asociaţii precum Societatea Ortodoxă a Femeilor Române - Iaşi şi Centrul de formare şi consiliere „Sfinţii Arhan­gheli Mihail şi Gavriil“, acesta din urmă cu activităţi de consi­li­e­re mai ales a persoanelor cu a­dic­ţii sau codependente. La nive­lul Eparhiei Iaşilor funcţio­nea­ză, cu binecuvântare arhiereas­că, un număr total de 28 de asociaţii şi fundaţii.

Departamentul de misiune externă a sprijinit financiar doi preoţi ortodocşi din Tanzania, iar pentru fraţii români de pes­te Prut s-au organizat pelerinaje în ţară şi s-a oferit sprijin financiar, în vederea participării la Tabăra „Floare de colţ“. S-au susţinut seminarii de formare şi conferinţe pentru ro­mânii din Republica Moldova şi Spania.

În sprijinul acestor departamente, dar şi al altor unităţi ale Centrului eparhial, Depar­ta­mentul statistică şi cerce­tare culege şi oferă acele infor­maţii care să ajute la a percepe în mod cât mai adecvat realita­tea de pe teren, oferind instrumente care să ghideze intervenţia Bisericii acolo unde sunt sesizate probleme, disfuncţionalităţi sau oportunităţi pastoral-misionare. Tot spre revigorarea vieţii autentice, comunitare, lucrează şi Departa­men­tul tradiţii, care aduce la lumină şi vorbeşte lumii despre valoroasele moşteniri etnografice ale poporului român.

Încă dinainte de naştere, Mântuitorul a fost, alături de Maica Sa şi de dreptul Iosif, tatăl adoptiv, un adevărat pe­le­rin. Nici după naşterea Sa din Betleem nu a avut odihnă pen­tru că, la scurt timp, a trebuit să fugă în Egipt de furia regelui Irod, ucigaşul de prunci nevinovaţi. Când a crescut, Mântuitorul S-a numărat apoi printre pelerinii care mergeau anual la Ierusalim, cu familia. Şi noi avem această chemare de pelerin în inima noastră şi, nu de puţine ori, încercăm sentimentul că Dumnezeu Însuşi ne însoţeşte şi ne poartă paşii către locuri sfinte sau din care avem a dobândi lucruri folositoare pentru mântuire.

În anul care s-a încheiat, Cen­trul de pelerinaj „Sf. Paras­cheva“ a organizat, în ţară şi în străinătate, un număr de 76 de pelerinaje, însumând 2.551 de pelerini. Pelerinii care au fost, la rândul lor, oaspeţi ai Arhie­pis­copiei Iaşilor au beneficiat de găzduirea mănăstirilor şi a schiturilor, dar şi a unor centre special organizate în acest sens, cum ar fi Centrul cultu­ral-pastoral „Sf. Daniil Sihas­trul“ de la Durău sau Centrul social-cultural „Sf. Ilie“ de la Miclăuşeni. Au existat şi alte activităţi decât cele strict bise­riceşti către care s-a deschis E­par­hia Iaşilor. Şi în anul precedent, Sectorul de conferinţe a găzduit, spre exemplu, în spa­ţiul modern şi generos al Cen­tru­lui de conferinţe Provi­den­ţa, activităţi cultural-educa­ţio­na­le, dar şi reuniuni medicale sau concerte ale unor coruri.

Lumină din făclia ostenelilor

Din punct de vedere creştin, problema familiei nu este doar o chestiune de ordin social sau de altă natură, ci este una ce ţine de esenţa credinţei. Sf. Ap. Pavel are un cuvânt categoric în acest sens: „Dacă însă cine­va nu poartă grijă de ai săi şi mai ales de casnicii săi, s-a le­pă­dat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios“ (I Tim. 5, 8). „Mai rău decât un ne­credincios“ înseamnă că e mai rău decât cel ce apostaziază, adică cel ce se leapădă de Hristos! Grija aceasta în­seam­nă, în contextul acestei afir­maţii a Sf. Ap. Pavel, mai ales o grijă materială, o preocupare concretă pentru a asigura ce­le necesare traiului. Acesta este motivul pentru care Bise­ri­ca are şi activităţi aducătoare de venit, precum lucrează cine­va spre a-şi asigura cele necesare traiului său şi al familiei sale.

Centrul Eparhial Iaşi, prin intermediul Sectorului econo­mic-financiar sau al Sectorului agricol şi silvic, precum şi al altor entităţi de profil economic de care este responsabil, a sus­ţinut, din punct de vedere material, o serie de activităţi misionare, educative, filantropice sau culturale ale unor subuni­tăţi sau ale unor fundaţii ce funcţionează cu binecuvânta­rea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Activitatea silvică s-a desfă­şurat prin Ocoalele Silvice Bise­riceşti Iaşi, Neamţ şi Bacău din cadrul Asociaţiei Silvice Bi­se­riceşti Iaşi, unitate tutelată de Arhiepiscopia Iaşilor. Între­gul profit obţinut din activitatea economică a ocoalelor silvice sau rezultând din cea agricolă a fost direcţionat către sus­ţinerea operei pastoral-misionare, social-filantropice şi medical-caritative a Bisericii, conform Statutului Asociaţiei Silvice Bisericeşti Iaşi şi prevederilor din Codul Fiscal. O importantă sursă de susţi­nere a acestor tipuri de activi­tăţi menţionate a constituit-o şi valorificarea lumânărilor produse de Fabrica de lumânări „Al­bina“ a Centrului eparhial.

Şi librăriile mitropolitane „Sf. Cuv. Parascheva“ au oferit, din veniturile lor, o consistentă sus­ţi­nere a activităţilor specifice Bi­se­ricii. Acestea, împreu­nă cu De­pozitul de carte şi obi­ec­te de cult ,,Sf. Luca“, au făcut eforturi pentru ca o icoană, o sfântă cru­ce, o carte de rugă­ciuni sau al­te obiecte specifice cultului or­todox să ajungă acolo unde era nevoie de ele, adică în biserici şi în ca­se­le credincioşilor. Prin interme­diul Sectorului fonduri externe, s-a acordat consultanţă şi sprijin în elaborarea şi depu­ne­rea de proiecte care să atragă fonduri eu­ropene, soli­ci­tările de finan­ţare fiind ale unor subu­ni­tăţi din Arhiepisco­pia Iaşilor. Prin­­ci­pala preocupare a Sec­to­ru­lui fonduri externe a constituit-o, şi anul trecut, buna des­făşura­re a proiectului „Valorifi­ca­rea turistică a  ansamblului mitropolitan din Iaşi“, în curs de finalizare.

Ceea ce este casa pentru o familie reprezintă un locaş de cult pentru o comunitate creş­tină (parohie sau mănăstire). Ea se numeşte „casa Domnu­lui“ pentru că biserica este lo­cul prin excelenţă de întâlnire a noastră cu harul lui Dumne­zeu, revărsat prin mijlocirea sfintelor slujbe. De aceea, e firească şi această preocupare a Bisericii, de a asigura un spa­ţiu corespunzător din punct de vedere liturgic, demn de aceas­tă virtute sfinţitoare.

Sectorul patrimoniu şi construcţii bisericeşti al Arhiepis­co­piei Iaşilor a avut rolul de a coordona şi a supraveghea întrea­ga activitate din acest domeniu, la finele anului trecut, fiind înregistrate un nu­măr total de 437 de şantiere de construcţie, restaurare, consolidare sau pictare. O activitate extrem de im­portantă pentru bunul mers al lucrurilor în a­cest domeniu au avut-o Echi­pa „Meşterul Mano­le“, Atelie­rul de confecţii metalice „Albi­na“, Centrul Mitropolitan de Cer­ce­tări T.A.B.O.R., Centrul de Cer­cetare şi Restaurare a Pa­tri­moniului de Artă Creştină „Re­surrectio“ şi Serviciul tehnic.

(Sinteză realizată de Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iaşi­lor, pe baza informaţiilor furni­zate de sectoarele Centrului eparhial Iaşi)

Proiecte şi perspective

Aşa cum am putut constata din considera­ţii­le de mai sus, „un acelaşi principiu care structurează fiinţa Bisericii, structurează fiinţa conjugală“ (Paul Evdokimov), adică Dumnezeu Cel întreit în Persoane. Încât doar căutând să o îmbrăţişăm şi să ră­mâ­nem statornici în iubirea Preasfintei Treimi, vom avea capacitatea de a cuprinde în inima noastră şi pe fiecare om în parte. Căci scopul final al existenţei omului este dobândirea unei unităţi în iubire; ea se va plini după cuvântul Domnului, care se roagă Tatălui „ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una“ (In. 17, 21).

Dintre proiectele de viitor ale Arhiepiscopiei Iaşilor, ce sunt puse înaintea lui Dumnezeu cu gând de a întări comuniunea în Biserică, de a facilita, în numele Domnului, dialogul şi întrajutorarea în lume, amintim:

- Construirea unui Centru mitropolitan de formare continuă la Mănăstirea Cetăţuia;

- Deschiderea unui colegiu pentru studentele Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“;

- Iniţierea şi dezvoltarea de către Editura Doxologia a două colecţii noi: Biblie. Liturghie. Tradiţie, respectiv Teologie şi Ecologie;

- Reorganizarea Biroului de Presă şi implementarea unei strategii de comunicare adecvate contextului social contemporan;

- Lansarea şi administrarea noului site web al Sectorului social-medical Diaconia;

- Organizarea de caravane medicale în teritoriul Arhiepiscopiei Iaşilor (la mănăstiri, comunităţi parohiale rurale şi urbane);

- Realizarea unui ghid pastoral pentru lucrul cu tinerii.