Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Moldova IPS Teofan: „Mântuitorul s-a arătat femeilor mironosiţe pentru prima dată, răsplătindu-le devotamentul lor, credinţa şi curajul“

IPS Teofan: „Mântuitorul s-a arătat femeilor mironosiţe pentru prima dată, răsplătindu-le devotamentul lor, credinţa şi curajul“

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Moldova
Un articol de: Flavius Popa - 23 Aprilie 2018

În Duminica a treia după Sfintele Paşti, numită şi cea a Mironosiţelor, 22 aprilie 2018, Mănăstirea Copou din Iaşi şi-a serbat cel de-al doilea hram, Sfânta Liturghie fiind săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, dimpreună cu un sobor de clerici.

Zeci de credincioşi s-au adunat ieri în Copou pentru a participa la Sfânta Liturghie arhierească oficiată în biserica mănăstirii. Aşezământul monahal a îmbrăcat haine de sărbătoare, mănăstirea având ieri cel de-al doilea hram, în Duminica Mironosiţelor, primul fiind praznicul Sfinţilor Atanasie şi Chiril. Luna aceasta, complexul monahal împlineşte 380 de ani de la prima atestare documentară şi 17 ani de la reactivarea acestei mănăstiri. Din soborul slujitorilor au făcut parte părintele Nichifor Horia, exarhul administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, părintele arhimandrit Amfian Răgoşcă, stareţul Mănăstirii Stavnic, părintele arhimandrit Nathanael Neacşu de la Catedrala Mitropolitană, dar şi părintele protosinghel Serafim Nastasiu, stareţul Mănăstirii Golia. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul mănăstirii.

„Femeile purtătoare de mir au fost primele martore ale Învierii Domnului"

După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfinţia Sa a ţinut un scurt cuvânt de învăţătură referitor la sărbătoarea închinată femeilor creştine: „Erau mai multe femei, sărace sau bogate, şi l-au urmat pe Domnul Hristos, din Galileea până în Ierusalim, timp de 3 ani şi jumătate, şi l-au slujit pe Hristos pe de o parte şi în acelaşi timp bucurându-se de prezenţa Lui, ascultându-i cuvântul. L-au însoţit pe Domnul Hristos până la răstignire, L-au văzut aşezat în mormânt, şi în Duminica Învierii, dis-de-dimineaţă, au mers la mormânt să ungă trupul lui Hristos cum era obiceiul, când cel mort era uns cu mirodenii, cu smirnă, după o veche tradiţie iudaică.

Femeile purtătoare de mir au primit de-a lungul vremii caracterizarea că au fost primele martore ale Învierii Domnului, Mântuitorul Hristos s-a arătat lor pentru prima dată, răsplătindu-le devotamentul lor, credinţa şi curajul".

După ce s-au împărtăşit cu Sfintele Taine, credincioşii au primit binecuvântare din partea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei. De sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, astăzi, 23 aprilie 2018, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan va sluji la Parohia „Sf. M. Mc. Gheorghe" din Botoşani.

Scurt istoric

În locul unde se află astăzi mănăstirea, era o moşie domnească unde a existat anterior o biserică de lemn. Conform unei legende, în timp ce tătarii invadau ţinuturile, Doamna Tudosca (Teodosia), soţia domnitorului Vasile Lupu, s-a ascuns într-o scorbură de copac. Domnitorul şi-a căutat soţia şi a găsit-o pe aceste meleaguri, iar în semn de mulţumire pentru această binefacere, Domnul Moldovei a hotărât zidirea unei mănăstiri. În anul 1638, conform pisaniei, voievodul Vasile Lupu a ctitorit în aceste locuri o biserică de piatră. Sfântul locaş a fost sfinţit la 30 aprilie 1638 de către patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului. În decembrie 1863, ca urmare a adoptării Legii secularizării averilor mănăstireşti, aşezământul monahal a fost desfiinţat, iar biserica a fost folosită drept parohie, biserică de enorie. Între anii 1983-1986 s-au efectuat lucrări de restaurare şi consolidare în interior şi exterior, iar la 20 aprilie 2001, în Duminica Mironosiţelor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a reînfiinţat Mănăstirea „Sfinţii Atanasie şi Chiril" din Podgorii - Iaşi, ca aşezământ de maici, aparţinând de Mănăstirea Galata. În prezent, stareţa mănăstirii este maica stavroforă Maria-Magdalena Vrânceanu.