Mănăstirea Secu şi-a serbat hramul

În ziua pomenirii Tăierii Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, 29 august 2019, Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ şi-a serbat hramul principal. Credincioşi veniţi din împrejurimile Neamţului şi nu numai s-au adunat în duh de rugăciune, participând la Sfânta Liturghie săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, dimpreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Mulţime de pelerini au participat ieri, 29 august 2019, la hramul principal al Mănăstirii Secu din judeţul Neamţ - Tăierea Capului Sfântului Proroc şi Înaintemergător Ioan Botezătorul. Sfintele slujbe au fost oficiate de Părintele Mitropolit Teofan, dimpreună slujind stareţi de la mănăstirile din eparhie, preoţi profesori de la Facultatea de Teologie din Iaşi şi de la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, părinţi ieromonahi, dar şi preoţi slujitori în zonele din împrejurimile aşezământului monahal. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul psaltic „Sfântul Efrem Sirul”.

După citirea Sfintei Evanghelii, IPS Mitropolit Teofan le-a vorbit celor prezenţi despre ce înseamnă pocăinţa propovăduită de Sfântul Ioan Botezătorul: „De-a lungul mărturisirii sale, Sfântul Ioan Botezătorul ne-a lăsat mai multe cuvinte, prin intermediul cărora putem înţelege rostul vieţii noastre, problemele cu care ne confruntăm în viaţa de zi cu zi. Dintre toate cuvintele sale, cel mai cunoscut, cel mai greu de asumat şi împlinit şi, în acelaşi timp, cel mai necesar pentru viaţă este cuvântul «Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor». Acest cuvânt îl descoperim în Sfânta Scriptură, în mărturisirea Sfinţilor Părinţi de altădată şi în mărturia şi îndemnul pe care îl fac şi astăzi părinţii care încearcă să ne conducă pe calea mântuirii către Dumnezeu. Pocăinţa este o stare, este un cuget, este un duh, este un diamant cu nenumărate faţete, iar cu cât de mult de apropii, cu atât îl descoperi ca fiind mai adânc, mai tainic, mai dătător de esenţă, de adâncime şi de cuprindere. […] Pocăinţa înseamnă a recunoaşte că este un păcat în tine”.

De asemenea, pelerinii sosiţi la hramul aşezământului monahal de la Secu s-au putut închina la racla cu moaştele Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, acestea fiind aşezate în agheasmatarul de vară din curtea mănăstirii. La finalul Sfintei Liturghii, părintele arhimandrit Vichentie Amariei, stareţul Mănăstirii Secu, a rostit un cuvânt de mulţumire pentru întreaga jertfă şi a oferit Părintelui Mitropolit Teofan o icoană cu reprezentarea Maicii Domnului - Cipriota. De asemenea, părintele ierodiacon Gherasim Cozaciuc a fost hirotesit arhidiacon de către IPS Părinte Teofan.

Scurt istoric

Mănăstirea Secu este o vatră monahală de intensă trăire duhovnicească a carei vechime se ridică la aproape 500 de ani. În jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetăţii Neamţului, pe valea Pârâului Secu, s-a aşezat un grup de sihaştri care au întemeiat mai apoi, în anul 1530, sub conducerea ieroschimonahului Zosima, călugăr de la Mănăstirea Neamţ, schitul cu acelaşi nume: Schitul lui Zosima. În secolul al XVII-lea, Nestor Ureche, vornicul Ţării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soţia sa, Mitrofana, ctitoresc mănăstirea de piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”.