Mii de pelerini l-au cinstit pe Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt

Mii de credincioşi din toată ţara au participat ieri la sărbătoarea ctitorului şi a ocrotitorului spiritual al Mănăstirii Putna - Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, la 25 de ani de la canonizarea lui în Biserica Ortodoxă Română. Această sărbătoare a fost instituită ca cel de-al doilea hram al aşezământului, după hramul istoric - Adormirea Maicii Domnului, în anul 2010.

Manifestările religioase au debutat în seara zilei de 1 iulie 2017 cu slujba Privegherii, oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu părinţii slujitori ai obştii monahale şi cu alţi clerici.

În cuvântul rostit cu acest prilej, ierarhul a subliniat calităţile spirituale ale Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Înaltpreasfinţia Sa a amintit faptul că, din smerenie, domnitorul se învinovăţea pe sine atunci când pierdea o luptă, spunând că „Dumnezeu a pedepsit poporul pentru păcatele sale”. „Sfântul Ştefan nu are egal între oameni, el este asemenea îngerilor, pe care i-a uimit prin vitejia sa. Câte fapte măreţe nu a săvârşit acest plăcut al lui Dumnezeu în vremuri grele? În vremea sa, Moldova a rezistat asalturilor păgâne, iar arta icoanei şi arhitectura bisericească au ajuns pe culmile desăvârşirii”, a adăugat IPS Pimen.

În ziua de hram, împreună cu Chiriarhul Sucevei şi Rădăuţilor au liturghisit la Altarul de vară al mănăstirii Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi un sobor numeros de clerici. Cuvântul de învăţătură la Sfânta Liturghie a fost rostit de IPS Teodosie, care a subliniat: „Prin pomenirea Sfântului Voievod Ştefan retrăim istoria frământată a Moldovei. Domnia lui Ştefan nu a fost uşoară, dar toate războaiele pe care le-a purtat i-au adus mai multă credinţă. Voievodul pleca la luptă cu gândul la Dumnezeu, cu Crucea şi cu icoana Sfântului Gheorghe şi cu dorinţa de a apăra credinţa şi neamul”. În continuare, ierarhul a vorbit despre faptele de vitejie şi despre ctitoriile domnitorului muşatin, pe care le-a numit „cetăţi nemuritoare, repere ale jertfei şi mulţumirii către Dumnezeu”.

La finalul cuvântului, Înaltpreasfinţia Sa a spus faptul că Ştefan cel Mare ar trebui să fie pildă pentru toţi conducătorii de astăzi. Părintele Arhiepiscop s-a rugat Sfântului Voievod să mijlocească la Dumnezeu pentru sporirea credinţei şi a dragostei faţă de neam şi pentru ajutor în lupta cu „greutăţile, ispitele şi adierile străine ce vin asupra noastră”.

La finalul slujbei, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a moderat un concert de imne religioase susţinut de mai multe coruri din eparhie, eveniment pe care părintele l-a numit „cântarea din inimă şi din sufletul nostru românesc pentru Măria Sa Ştefan, cel mai mare român”. Au concertat următoarele grupuri din judeţul Suceava: Grupul „Fiii Bucovinei”, format din absolvenţi ai Şcolii Gimnaziale Putna, coordonaţi de pr. Bogdan Negrea; Corul bărbătesc din Parohia Salcea, judeţul Suceava, condus de pr. Ionel Budeanu, două Coruri bărbăteşti din Bosanci, judeţul Suceava, Corala „Dorvoces” din localitatea suceveană Dorneşti, Corul „Păstrătorii Tradiţiei” din comuna Marginea, precum şi Corul „Răzeşii Bucovinei” din Horodnic de Sus.

De asemenea, violonistul Tudor Andrei din Bârlad a interpretat „Balada pentru vioară” compusă de Ciprian Porumbescu. La final, corurile reunite au interpretat imnul „Când a fost să moară Ştefan”, după care a avut loc un ceremonial militar.