Părintele Hrisostom Rădăşanu a conferenţiat în oraşul Piatra Neamţ

În după-masa zilei de miercuri, 16 decembrie 2015, Sala „Calistrat Hogaş„ a Consiliului Judeţean Neamţ  a găzduit întâlnirea credincioşilor nemţeni cu părintele Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor, care a susţinut conferinţa „Naşterea Domnului şi mărturisirea vie a credinţei“.

Organizarea evenimentului a fost posibilă prin implicarea filialei nemţene a Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi Români şi a Protopopiatului Piatra Neamţ, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Conferinţa a debutat cu o alocuţiune a părintelui protopop Valentin Tofan şi cu rostirea Rugăciunii Domneşti „Tatăl nostru“ de către întreg auditoriul, urmate de un moment ce ne-a amintit de semnificaţiile perioadei premergătoare Crăciunului - interpretarea de colinde creştineşti de către Corul Seminarului Teologic „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, sub îndrumarea d-nei profesor Silvia Weiss.

Invitatul întâlnirii, părintele arhimandrit Hrisostom Rădăşanu, a subliniat  faptul că sărbătoarea Naşterii Domnului oferă multiple modele/ tipuri de raportare a omului la credinţă şi mărturisirea acesteia şi că ea vizează tocmai dimensiunea personală a credinţei, întrucât „credinţa este o realitate personală“.

În prima parte a conferinţei, sfinţia sa a realizat o încadrare tipologică a tuturor „personajelor“ ce apar în tabloul acestei sărbători, propunând şi modele de mărturisitori adevăraţi ai credinţei şi invitându-ne, totodată, la reflecţie şi la schimbare.

Primul tip este Sfântul Iosif - model de trăire intensă a credinţei în viaţa personală. El reprezintă tipul omului călător, aflat într-o stare de nelinişte, de tulburare, alinată prin apariţiile îngerului care îl sfătuieşte să nu se teamă.

Betleemul ilustrează cel de-al doilea tip - credinciosul practicant, tradiţional, care nu reuşeşte a se întâlni cu Mântuitorul din pricina preocupării excesive cu împlinirea obiceiurilor, a tradiţiilor, a datinilor specifice acestei sărbători. Fiind concentraţi pe aspectele materiale, cotidiene, nu-şi fac timp să onoreze invitaţia la ospăţ.

Magii reprezintă elita intelectuală religioasă, cultura tradiţională venerabilă, modelul de credincios intelectual care, pentru scurtă vreme, oferă ceva nemaipomenit, extraordinar, încurajând pe Sfântul Iosif şi pe Sfânta Fecioară Maria. Aceştia reuşesc să inspire idealuri măreţe, însă nu ajung a le atinge. Ei urmează drumul arătat de stea, aducând Sfintei Familii în dar aur, smirnă şi tămâie şi se întorc pe o altă cale, ceea ce ar putea semnifica schimbarea, transformarea ulterioară a magilor.

În tipologia stelei se încadrează cei care practică „o credinţă a ascultării, o credinţă cuminte, aşezată“, întrucât ea îi călăuzeşte pe magi din ascultare. Părintele consilier a evidenţiat că însuşi Sfântul Ioan Gură de Aur considera steaua un înger, un sol, un trimis al Domnului spre a-i îndruma pe magi. Nu întâmplător, în vârful bradului împodobit în Ajunul Crăciunului este aşezată o stea.

Tipologia romanilor ilustrează necredinţa care vine din atitudinea indiferentă, din preocupările faţă de lucrurile mărunte, nesemnificative.

În acest context, părintele Hrisostom a subliniat că refuzul cinei din „Pilda celor chemaţi la cină“ echivalează cu refuzul veşniciei, fiindcă esenţa creştinismului constă  în sacralizarea fiecărui moment.

În tipologia Irod se încadrează pseudocredincioşii care se folosesc de Mântuitorul în interes personal; adepţii unei erezii intimiste ce L-a transformat pe Dumnezeu în proprietate personală. Irod ucide pruncii - simbolul ascultării - singurii adevăraţi mărturisitori ai credinţei. Gestul acestuia este un exemplu de folosire neadecvată a credinţei, de „credinţă manipulată“ ce creează victime.

Îngerii ilustrează pe acei credincioşi mărturisitori ai lui Dumnezeu; cântările lor sunt un act de bucurie, un act de credinţă. Atitudinea lor este atitudinea creştinului adevărat, care se bucură mărturisindu-L pe Hristos.

În cel de-al optulea tip, cel al Păstorilor, recunoaştem pe oamenii simpli, umili, smeriţi care împărtăşesc bucuria, care acceptă cu dragoste şi smerenie invitaţia la cină.

Ultimul tip, cel al Sfintei Fecioare Maria, reprezintă modelul desăvârşit de mărturisire vie a credinţei. Sfânta Fecioară este Cea care le înţelege pe toate şi le pune la inimă.

În cea de-a doua parte a conferinţei, invitatul a răspuns întrebărilor venite din partea publicului, punctând diferite aspecte referitoare la tineri şi la rolul acestora în Biserică. A concluzionat că tinerii sunt cei care trebuie să construiască respectând tradiţia, căci ea ne arată de unde venim şi încotro trebuie să ne îndreptăm. Citând din scrierile Sfinţilor Părinţi şi parafrazând din operele scriitorilor români precum Andrei Pleşu sau Nichita Stănescu, sfinţia sa a accentuat ideea că tinerii trebuie să aibă răbdarea de a aştepta, căci măsura şi cumpănirea vin odată cu vârsta, iar adevărata măsură a dragostei o dă timpul. De asemenea, a fost evidenţiată şi importanţa vârstnicilor în formarea tinerilor, deoarece experienţa lor de viaţă poate reprezenta un ghid în parcurgerea drumului către descoperirea credinţei. Îndemnul „Purtaţi-vă sarcinile unii altora!“ a fost sfatul părintelui Hrisostom în încheierea conferinţei. (Preot Nicău Nicolae, coordonator ATOR Piatra Neamţ)