Pelerinaj la mănăstiri nemţene pentru copii din Parohia „Sf. Cuv. Parascheva“ - Bahlui

Spaţiul şi timpul s-au dat omului de către Dumnezeu pentru a le valorifica întru iubire. Dacă uneori ele îi fac pe oameni să resimtă singurătatea mai acut, în scopul iniţial pentru care au fost create, ele asigură omului libertatea de a le transcende prin iubire şi pentru iubire. Intervalele temporal şi spaţial se valorifică astfel prin dimensiunea atenţiei la celălalt care decurge din atenţia la Creatorul lor. În acest fel, călătoria care asumă cele două coordonate în finaliatea lor este pelerinajul. În plan general, pelerinaj e orice act al omului care pleacă de la o poruncă a lui Hristos. Dacă în exterior omul se îndreaptă în acest tip de parcurs spre un „luminiş de înţelegere“ (Lichtung, luminiş, stare-de-neascundere, cum spunea Heidegger), în plan interior, el merge către propria inimă în adâncimile căreia se află Hristos din botez, Împărăţia sau Ierusalimul ceresc. O asumare corectă a vieţii noastre ne face împreună călători cu Străinul ce însoţea pe ucenici spre Emaus.

„Adevărata călătorie de descoperire nu înseamnă a căuta noi peisaje, ci a privi totul cu alţi ochi“ (Marcel Proust). Prin urmare perspectiva asupra lucrurilor trebuie schimbată în duhul filiaţiei dumnezeieşti. Atunci ne vom fi împlinit pe drumul vieţii. Pelerinajul ajută material la această căutare lăuntrică şi nu este întâmplător că el e un element propriu tuturor religiilor. Creştinii şi evreii merg la Ierusalim, musulmanii la Mecca, hinduşii la Gange ş.a.m.d. Pentru creştini, care ştiu că Dumnezeu vine în istorie şi ei retrăiesc la cote mai mici ceea ce a trăit Hristos ca om, lumea oferă spaţii de iradiere a harului dat nouă prin Întrupare. De aceea mănăstirile sunt astfel de locuri unde Cuvântul se face trup prin sfinţii săi care sunt „cel mai bun comentariu la Evanghelie“ (Hans Urs von Balthasar). Aceste considerente i-au făcut pe 13 copii din satul Bahlui, comuna Cotnari, Protopopiatul Hîrlău, să meargă împreună cu preotul lor, Atudorei Ioan Leonardo, şi dascălul Dragoş Ionuţ Curecheriu, într-un pelerinaj la mănăstirile nemţene pe data de 14 mai: Văratec, Agapia, Secu, Sihăstria, Neamţ, cu un popas la Humuleşti la casa marelui povestitor, Ion Creangă, ce a surprins în Amintiri „copilăria copilului universal“ (G. Călinescu), acolo redescoperindu-se fiecare din cei prezenţi la inocenţa vârstei infantile. (Pr. Atudorei Ioan Leonardo, Parohia „Sf. Cuv. Parascheva“ - Bahlui, Protopopiat Hîrlău)