„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
„Romeiko” sau ţinuta vestimentară a cântăreţului de la strană
Ori de câte ori are ocazia să participe la evenimentele liturgice care au loc în locaşurile de închinăciune ortodoxe, credinciosul grec din zilele noastre îi vede pe cântăreţii de la strană îmbrăcaţi în rase negre şi poziţionaţi de o parte şi de cealaltă a treptelor Sfântului Altar (adică în apropierea Sfântului Altar), înălţând imnuri într-un fel anume pe care, în linii mari, îl cunoaştem sub denumirea de muzică psaltică sau bizantină. Aşa să se fi desfăşurat, oare, şi ceremoniile religioase în Catedrala „Sfânta Sofia” sau în Biserica împărătească cu hramul „Sfânta Irina” din Constantinopol, locul unde a luat naştere muzica psaltică care, mai apoi, a evoluat în artă interpretativă bizantină pusă în slujba împăratului şi a Patriarhiei Ecumenice?
În ceea ce priveşte vestimentaţia pe care o purtau în vremea Bizanţului cântăreţii la strană, aceasta diferea destul de mult de cea pe care o vedem astăzi. În acea perioadă, cântăreţii la strană erau îmbrăcaţi cu o tunică (cămaşă), asemănătoare stiharului purtat de preotul slujitor şi prevăzută la mijloc cu un brâu (un fel de cingătoare). Peste acea tunică, cântăreţii purtau un felon asemănător cu cel al preotului slujitor, în timp ce pe cap purtau două tipuri de acoperăminte: fie un culion boltit prevăzut cu un bor de mici dimensiuni, asemănător celui purtat iniţial de procurorii din Constantinopol în secolul al XI-lea, fie o pălărie ţărănească cu bor lat (în limba greacă cu etimologie de la cuvântul „umbră”), care să-i protejeze de soarele arzător, ori de câte ori făceau parte din alaiul împăratului bizantin.
După căderea Constantinopolului în anul 1453, odăjdiile specifice cântăreţilor bisericeşti au dispărut, aceştia fiind îmbrăcaţi în anterie de culoare neagră. Majoritatea cântăreţilor la strană aveau capul descoperit, însă unii dintre ei şi mai ales cei ce deţineau demnităţi patriarhale obişnuiau să poarte pe cap un calpac, adică un culion negru de mici dimensiuni.
Începând cu anul 2004, cel care a încercat, pentru prima oară în lume după căderea Constantinopolului, să readucă în actualitate odăjdiile cântăreţilor la strană din perioada Bizanţului a fost Iorgos Bilalis. Acesta s-a bucurat de concursul unui costumier şi al unui pălărier din Statele Unite ale Americii, iar elementele de vestimentaţie în discuţie au fost croite în conformitate cu descrierile existente în diferitele manuscrise şi în unele fresce, precum şi în micrografiile din cuprinsul manuscriselor. A doua tentativă de recreare a odăjdiilor cântăreţilor bisericeşti a avut loc pe parcursul anului 2018, în Grecia, vestimentaţia în cauză fiind prezentată, în premieră, în reprezentaţia dată de Ansamblul „Romeiko” la Catedrala Mitropolitană din Atena, în data de 23 mai 2018, cu ocazia evenimentelor prilejuite de sărbătorirea a 162 de ani de la sfinţirea locaşului de închinăciune.
Ansamblul „Romeiko” va cânta la IBMF
Selectând psalţi şi muzicieni virtuoşi sub conducerea artistică a dirijorului dr. Yorgos Bilalis, Ansamblul „Romeiko” interpretează compoziţii bizantine inedite pe melodia lor autentică. După o cercetare amănunţită, s-au reconstituit veşmintele bizantine ale psalţilor curţii împăratului roman de Răsărit. În cadrul răspândirii muzicii monofonice în Occident, Ansamblul „Romeiko” interpretează cântările Bisericii Ortodoxe şi în limba engleză. Grupul şi-a început apariţiile publice în 1994, concertând la festivaluri internaţionale, la concerte de gală, la ceremonii, la sfinte slujbe şi la alte evenimente culturale.
Miercuri începe Festivalul de Muzică Bizantină de la Iaşi
În perioada 2-6 octombrie 2019, timp de cinci zile, municipiul Iaşi va deveni pentru a treia oară centrul cântului bizantin din ţară, adunând în capitala istorică a României renumiţi interpreţi ai artei muzicale psaltice, ce vor susţine concerte de înaltă ţinută şi vor lua parte la diferite momente liturgice. Anul acestea, organizatorii lansează invitaţia publicului de-a participa la cele patru concerte de muzică bisericească, de-a asista la atelierele de lucru susţinute de invitaţii festivalului şi de-a lua parte la sfintele slujbe organizate cu prilejul IBMF Iaşi. (Yorgos Bilalis, Flavius Popa)