Rugăciune şi cultură pe meleaguri basarabene

Pentru mulţi dintre români, dar în special pentru noi, cei din ţinutul Moldovei, Basarabia este o „rană“ care doare şi astăzi. De două secole, neamul românesc trăieşte o dramă, drama Basarabiei. Rusia ţaristă a rupt, în 1812, trupul Moldovei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare în două.

De atunci şi până astăzi, cu excepţia perioadei „pascale“ de 22 de ani (27 martie 1918 - 28 iunie 1940), Basarabia este dorul nostru de dincolo de Prut. În dorinţa de a ostoi amărăciunea despărţirii, preoţii din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei sunt alături de fraţii lor din Mitropolia Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor atunci când aceştia organizează evenimente ce reliefează caracterul unitar, unic şi sublim al neamului ce vorbeşte aceeaşi limbă românească şi mărturiseşte aceeaşi credinţă.

Biserica este darul lui Dumnezeu pentru lume, în care omul primeşte, înţelege şi trăieşte iubirea răstignită a lui Dumnezeu în Hristos, Care nu s-a făcut om pentru Sine, ci s-a înnomenit pentru ca din trupul Său, prin Duhul Sfânt, să extindă mântuirea ca viaţă dumnezeiască în umanitate prin Biserica Sa. De aceea, omul este chemat să se facă părtaş Trupului Tainic al lui Hristos, umblând cu vrednicie (Ef. 4, 1). Or, acest lucru îl mărturisesc cu timp şi fără timp preoţii basarabeni care slujesc Biserica lui Hristos din pământul binecuvântat al Basarabiei.

În seria acestor evenimente de cultivare, întărire şi mărturisire a simţirii şi credinţei ortodoxe strămoşeşti, a avut loc în cetatea Soroca un moment de comemorare a două personalităţi emblematice pentru identitatea românească: părintele şi „profetul“ unirii, Alexie Mateevici, şi Mitropolitul Gurie Grosu, neostenit lucrător în ogorul limbii, culturii şi ortodoxiei româneşti din Basarabia.

După săvârşirea Sfintei Liturghii de către Preasfinţitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului din cadrul Mitropoliei Basarabiei, dimpreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în biserica în care slujeşte părintele protopop de Soroca, pr. Sorin Huluţă Saftiuc, evenimentul propriu-zis s-a desfăşurat în biblioteca „Basarabia“. Sesiunea de comunicări a fost deschisă de cuvântul de binecuvântare al Preasfinţitului Părinte Antonie de Orhei care a subliniat bucuria întâlnirii, precum şi lucrarea misionară a preoţilor români din Mitropolia Basarabiei pentru a păstra şi împrospăta conştiinţa românească. Au urmat comunicările părinţilor Florentin Constantin Doboşeriu şi Ştefan Iftode care au subliniat personalitatea şi lucrarea misionară şi culturală a Mitropolitului Gurie Grosu. Acestora li s-a adăugat şi mărturia plină de sinceritate şi acrivie ştiinţifică a doamnei profesor universitar Silvia Grosu, soţia strănepotului Mitropolitului Gurie Grosu. După alocuţiunile părinţilor delegaţi de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, pr. Filip Marian şi pr. Mihai Zvorăşte, a urmat un moment de poezie realizat de părintele Neculai Iulian Pînzariu şi un grup de copii de la şcolile sorocene. (pr. Mihai Zvorăşte, misionar protopopesc în cadrul Protopopiatului 3 Iaşi)