Sărbătoarea Bobotezei în Moldova

Credincioşii ortodocşi sunt aşteptaţi mâine, 6 ianuarie 2019, la Sfânta Liturghie la finalul căreia se va oficia Sfinţirea cea mare a apei. În mai multe parohii şi mănăstiri vor fi pregătite cruci de gheaţă, aşa cum este tradiţia în Moldova.

Biserica Ortodoxă serbează mâine, 6 ianuarie 2019, Botezul Domnului, Boboteaza sau Epifania. Sfinţirea cea Mare a Apei va fi precedată de Sfânta Liturghie. Apa sfinţită va fi luată de către oameni la casele lor pentru a gusta până la odovania praznicului Botezului Domnului. La Catedrala Mitropolitană din Iaşi, slujba Aghesmei Mari va fi oficiată în incinta locaşului de închinăciune de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Aceasta va fi precedată de Sfânta Liturghie arhierească ce va fi săvârşită de către Arhipăstorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Singura biserică din Eparhia Iaşilor, închinată marelui praznic al Botezului Domnului, aflată la Mănăstirea Horaiţa, va fi mâine în sărbătoare. Aşezată la altitudinea de 600 de metri, nu departe de poalele Muntelui Horăiciorul, lângă versantul răsăritean al Munţilor Stânişoarei din Carpaţii Orientali, Mănăstirea Horaiţa a luat fiinţă în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Biserica actuală a mănăstirii cu hramul „Botezul Domnului” a fost ridicată în timpul stăreţiei cuviosului părinte Ermoghen Buhuş, între anii 1848-1867, fiind sfinţită la 20 octombrie de Mitropolitul Moldovei, Calinic Miclescu. Mii de oneşteni sunt aşteptaţi mâine, 6 ianuarie 2019, la Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh”, pentru a participa la slujba Sfinţirii Apei celei Mari. Aceasta va fi oficiată de un sobor de preoţi în faţa crucilor ce se vor pregăti cu acest prilej. Apa sfinţită va ajunge şi la aşezămintele de ocrotire socială din oraş şi din apropierea municipiului Oneşti, aşa cum se rânduieşte în fiecare an.

Cruci de gheaţă în mai multe sate din judeţul Suceava

În mai multe parohii şi aşezări monahale din judeţul Suceava, sărbătoarea Epifaniei va fi marcată în mod deosebit prin confecţionarea crucilor de gheaţă şi prin procesiuni. Ninsorile care au căzut în ultimele zile şi temperaturile scăzute vor oferi un cadru de poveste. De sute de ani, localnicii din comuna suceveană Bosanci menţin tradiţia confecţionării crucilor de gheaţă ce vor fi aşezate în locurile unde se va oficia slujba Aghesmei Mari. Pentru această osteneală, oamenii au nevoie de o zi. Aşa cum povestesc vârstnicii din Bosanci, se spune că în anul 1867, satul a fost cuprins de un incendiu, astfel că de atunci, pentru a fi ocrotiţi de astfel de necazuri, au făgăduit că vor pregăti cruci de gheaţă pentru Bobotează. „Este un legământ ca prin aceasta Dumnezeu să ferească satul de rele. O altă explicaţie pentru realizarea crucii de gheaţă este şi aceea că în vechime credincioşii mergeau la un iaz sau la o apă curgătoare, unde se săvârşea Sfinţirea Apei celei Mari”, a menţionat preotul Neculai Mihoc, parohul din Bosanci, pentru stiridinbucovina.ro. Cruci de gheaţă sunt pregătite în fiecare an la Mănăstirea Sihăstria Putnei şi la Mănăstirea Putna din judeţul Suceava. În Parohia Valea Stânii, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, slujba Aghesmei Mari va fi oficiată pe malul râului Moldoviţa. În mai multe parohii din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor se ţine o tradiţie mai veche să se organizeze o procesiune în jurul bisericilor parohiale. Creştinii ortodocşi gustă în fiecare dimineaţă din Agheasma Mare, pe nemâncate, până la odovania praznicului Botezului Domnului. Cu Agheasma Mare se stropesc livezile, via, animalele, pentru ca acestea să fie roditoare, ferite de secetă sau de orice primejdie de-a lungul noului an, în acest mod primind binecuvântarea lui Dumnezeu. Agheasma Mare este păstrată pe o perioadă nelimitată, deoarece aceasta nu se strică niciodată, limpezind minţile şi aducând liniştea în sufletul celor care o consumă, având un rol purificator.