„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Sărbătoarea iei româneşti, la cea de a treia ediţie la Taşca
La Centrul cultural Taşca, copii şi părinţi, preoţi şi poeţi, cadre didactice şi reprezentanţi ai unor asociaţii culturale nemţene, dar şi alţi invitaţi de marcă au adus o mărturie de credinţă, de tradiţie şi de cultură, aşezând în sufletele celor prezenţi ia românească autentică, gândul de măreţie către Luceafărul culturii româneşti - marele Mihai Eminescu - şi expresii ale credinţei jertfelnice ale sfinţilor şi mărturisitorilor din perioadele de prigoană ale istoriei neamului creştin românesc.
Educatoarea Dorina Mucenicu, de la Grădiniţa cu Program Normal din Taşca, a închegat un program cultural-artistic deosebit alături de prieteni şi colaboratori locali şi judeţeni.
Expoziţia de ii femeieşti, organizată de doamna educatoare, purtătoare a unei ii cusute manual după modelul străvechi tăşcan, şi cu bunăvoinţa familiei Saon din Bicazu Ardelean, a însoţit prezentările profesorului de religie Marin Udroiu, ale părintelui paroh Dănuţ Caia şi ale invitaţilor: Corala „Camena", a preoteselor din Protopopiatul Piatra Neamţ, care a oferit audienţei cântări patriotice şi poezii, şi copiii preşcolari de la grupa mare a Grădiniţei cu Program Normal Nr. 1 Taşca, care au cântat despre copilărie şi bucuria de a fi de acum şcolari. De aplauze şi consideraţie s-au bucurat doina de dor a doamnei profesor de muzică Otilia Zakarias, cântul popular al Teodorei Caia, ambele din Taşca, cât şi poemul „Emin: romantic" al preotului Ştefan Zaharia.
Părintele paroh Dan Caia de la Secu - Taşca ne-a mărturisit câteva gânduri: „Ne bucură orice acţiune culturală pentru că ea ne reaşază în logica identităţii româneşti. Referitor la ie ne e clar că nu avem o dată fixă a apariţiei ei, însă dovezile arheologice ne plasează la începutul acestei ere, cu posibile referinţe şi în cultura Cucuteni, deşi e destul de greu de acceptat această variantă. Dincolo de aspectul vechimii, se evidenţiază semnul central al iei, crucea, care a îmbrăcat şi înobilat membrii poporului nostru indiferent de locuri şi timpuri, de idei şi ranguri. Poporul român se identifică în cel mai autentic mod prin portul său popular şi cu precădere prin piesa cea mai reprezentativă, ia sau cămaşa, atât de plină de simboluri. Din acest motiv şi cu gândul la poetul nepereche suntem aici să ne celebrăm originile şi bogăţia de cultură de care ar fi bine să fim mai conştienţi".
Preşcolarii au primit premii pentru începerea ciclului primar de învăţământ, iar evenimentul s-a finalizat cu mulţumiri şi luări de cuvânt la adresa sărbătorii iei româneşti şi a „Zilei Eminescu".