Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Moldova Slujbă arhierească de sfinţire la schitul păstorit de doi fraţi gemeni

Slujbă arhierească de sfinţire la schitul păstorit de doi fraţi gemeni

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Moldova
Un articol de: Tudorel Rusu - 07 Septembrie 2015

Doar doi vieţuitori are Schitul Alba din comuna Hudeşti, Protopopiatul Dorohoi - părintele Rafael şi părintele Irinarh, fraţi gemeni şi de mamă, şi de călugărie. Acest lucru nu a fost însă un impediment pentru ca locaşul monahal să se dezvolte: cu multă trudă şi credinţă, în ultimii ani s-a ridicat o casă monahală şi un paraclis, închinate Sfântului Ioan Iacob Românul şi Acoperământului Maicii Domnului. Ca o încununare a lucrărilor şi pentru bucuria ctitorilor, slujba de sfinţire a noilor aşezăminte a fost oficiată de însuşi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.

Sâmbătă, 5 septembrie 2015, a fost o aleasă şi luminoasă sărbătoare pentru credincioşii din zona Botoşanilor, care au participat în număr mare la slujba de sfinţire a casei monahale şi a paraclisului cu hramurile „Sfântul Ioan Iacob Românul“ şi „Acoperământul Maicii Domnului“ de la Schitul Alba al Mănăstirii Gorovei. Târnosirea a fost oficiată de IPS Mitropolit Teofan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care n-au lipsit arhim. Ioan Harpa, exarh de zonă Botoşani al Arhiepiscopiei Iaşilor, protos. Teofil Timişag, stareţul Mănăstirii Gorovei, pr. Stelian Ciurciun, protopop al Protopopiatului Dorohoi, pr. Constantin Pânzariu, protopop al Protopopiatului Darabani. La eveniment au fost prezente oficialităţi locale şi judeţene şi centrale, precum şi foarte mulţi credincioşi.

Locaşul de cult al Schitului Alba a fost stropit cu apă sfinţită şi uns cu Sfântul şi Marele Mir atât la exterior, cât şi pe interior, iar în masa Sfântului Altar au fost aşezate moaşte. După aşezarea moaştelor în masa altarului, a urmat spălarea şi ungerea sfintei mese cu apă sfinţită şi cu mir, iar icoane ale celor patru evanghelişti au fost prinse de masa altarului, câte una la fiecare colţ. Slujba a continuat cu punerea unui acoperământ subţire pe Sfânta Masă, strâns de altar cu o bandă tricoloră şi pecetluită, după care masa altarului a fost împodobită cu un alt acoperământ mult mai bogat, precum şi cu celelalte obiecte sfinţite, printre care antimisul, Sfânta Evanghelie, chivotul şi lumânări. După sfinţirea altarului şi împodobirea lui, întreaga biserică a fost cădită, iar IPS Teofan a uns cu Sfântul Mir cei patru pereţi ai bisericii şi sfintele icoane, făcând pe fiecare semnul crucii cu mir.

„Toţi cei botezaţi în numele Sfintei Treimi sunt iconomi ai tainelor lui Dumnezeu“

După slujba de târnosire, soborul slujitor, în frunte cu Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, s-a îndreptat spre podiumul special amenajat în incinta aşezării monahale, unde a debutat Sfânta Liturghie arhierească. După citirea Sfintei Evanghelii, conform tradiţiei, IPS Teofan a rostit un cuvânt de folos, în care a subliniat că fiecare credincios este dator să fie iconom responsabil faţă de darurile primite de la Dumnezeu:  „Cine sunt aceşti iconomi ai tainelor lui Dumnezeu, de care vorbeşte Sfântul Apostol Pavel? În mod special sunt cei rânduiţi de Biserică pentru a săvârşi sfintele taine şi a le oferi poporului, dar prin extindere, putem spune că toţi cei botezaţi în numele Sfintei Treimi sunt iconomi ai tainelor celor dumnezeieşti. Orice om botezat, orice om cununat, care merge la Dumnezeiasca Liturghie sau la Sfântul Maslu, pentru vindecare sufletească şi trupească, primeşte harul lui Dumnezeu. Acest har al lui Dumnezeu trebuie bine ţinut în adâncimea fiinţei noastre prin credincioşie, astfel încât acesta să nu se piardă sau să se diminueze. Dacă Sfântul Apostol Pavel a spus că datoria fiecărui iconom, adică administrator al tainelor lui Dumnezeu, este credincioşia, atunci fiecare dintre noi trebuie să fim credincioşi faţă de Botez, faţă de Taina Cununiei, faţă de harul care se pogoară peste noi la Dumnezeiasca Liturghie“.

Hirotesie în protosinghel pentru cei doi părinţi fraţi gemeni

La finalul Sfintei Liturghii, după împărtăşirea a zeci de copii şi a numeroşi credincioşi cu Sfintele Taine, părintele protopop Stelian Ciurciun a dat citire unei copii a hrisovului de sfinţire, act semnat de IPS Mitropolit Teofan şi pus la slujba târnosirii în piciorul Sfintei Mese din altar.

Drept răsplată pentru nevoinţa lor, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a oferit distincţii de vrednicie ctitorilor locaşului de cult şi acte de cinstire tuturor celor care au ajutat de-a lungul timpului la reabilitarea şi pictarea paraclisului. Părinţii Rafael Hobincu şi Irinarh Hobincu au fost ridicaţi la rangul de protosingheli, iar principalii ctitori, d-na Maria Petrariu şi d-l Vasile Macoviciuc, au primit „Crucea Sfântul Ierarh Dosoftei pentru mireni“.

Povestea Schitului Alba a început în anul 1991, când Vasile Macoviciuc din comuna Hudeşti dona un teren Mănăstirii Gorovei pentru construirea unui locaş de cult. După ridicarea unui prim locaş de cult de mărimi modeste, în anul 2006 a fost începută construcţia pe temelie de beton a unei case monahale şi a unui paraclis. Fondurile pentru ridicarea şi înzestrarea noilor aşezăminte au fost în cea mai mare parte donaţia credincioşilor, un aport deosebit avându-l d-na Maria Petrariu şi d-na Domnica Harabulă.