Tipografia „Albina“ susţine un act jurnalistic care întreţine o formă de identitate locală

2016 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română. Este un prilej deosebit, aşadar, anul acesta, de a aduce un omagiu celor care au avut această nobilă îndeletnicire de tipograf. De-a lungul veacurilor, tipografia s-a constituit într-un atelier de prelucrare şi transmitere a cuvântului scris către o societate aflată mereu în nevoie de cultură şi spiritualitate care să genereze o identitate definitorie fiecărui veac. Capitala Moldovei se bucură de o frumoasă tradiţie în domeniul tipografic, iar astăzi, cei care practică această meserie sunt, în fond, părtaşi la ceea ce ne defineşte ca societate, în general. În bogata istorie a tiparului din Moldova se înscrie şi Tipografia „Albina“ a Arhiepiscopiei Iaşilor, înfiinţată ca o premieră în activitatea tipografică a eparhiilor ortodoxe române, fiind prima rotativă de ziare a Bisericii Ortodoxe Române.

Tipografia „Albina“ a Ar­hiepiscopiei Iaşi­lor a luat fiinţă la Iaşi în anul 2006, ca o necesitate apărută odată cu înfiinţarea „Ziarului Lumina“ (Iaşi, februarie 2005). La pro­pu­nerea regretatului jurnalist Flo­rin Zamfirescu (1962-2010), director fondator al „Ziarului Lu­mi­na“, şi cu binecuvântarea Prea­fericitului Părinte Daniel, Pa­triarhul Bisericii Ortodoxe Ro­mâne, pe vremea arhipăs­to­ri­rii ca Mitropolit al Moldovei şi Bu­covinei, s-au făcut demersu­rile pentru achiziţionarea de că­tre Arhiepiscopia Iaşilor a u­nei tipografii proprii (rotativă Solna D25) şi a celorlalte utilaje (ramă de expus, maşină de developat plăci tipografice, ghi­lotină, ma­şi­nă de balotat hârtia, maşină de coletat hârtia, ma­şi­nă de capsat, motostivui­tor şi trans­paleţi, compresor, ma­să montaj, imprimante, com­putere şamd), necesare bu­nei desfăşu­rări a unui pro­ces tipografic com­plet pe ca­re-l presupune ti­pă­rirea de ziare (ope­ra­ţiuni de machetare, pre-press, imprimare şi capsare).

„Ziarul Lumina“, primul cotidian tipărit la Tipografia „Albina“

O premieră pe atunci în activitatea tipografică a eparhii­lor ortodoxe române, imprimeria de ziare „Albina“ şi-a înce­put efectiv activitatea în anul 2006, un­de s-au tipărit, pentru început, „Ziarul Lumina“, cotidian în 16 pagini (dintre care 4 policrome), pe formatul tabloid (315x420 mm), 6 apariţii/săp­tă­mână, şi „Lu­mina de Dumi­nică“, săptă­mânal în 16 pagini (dintre care 4 policrome), pe forma­tul berliner (315x480 mm), a­pa­riţie în ziua de duminică. Când necesităţile au solicitat-o (spre exemplu, la hra­mul Sfintei Cuvioase Paras­che­va de la Iaşi, actualitatea re­li­gioasă impunea realizarea u­nui număr suplimentar de pa­gini), „Ziarul Lumina“ a putut fi tipărit şi în 20, 24 sau 32 de pa­gini. Ulterior, în vederea susţi­ne­rii din punct de vedere financiar a activităţii de tipărire a pu­blicaţiilor „Lumi­na“, s-au tipărit şi alte periodice din presa laică, astfel că astăzi, la Tipografia „Al­bina“ se tipăresc şi cotidiene de actualitate locală din judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Galaţi şi Brăila, pe lângă Ediţia de Mol­dova a „Ziarului Lumina“. Prin tipărirea acestor publica­ţii locale, această tipografie manifestă, indirect, şi un mod de a sus­ţine actul jurnalistic ca­re se adresează, în ultimă instanţă, unor comunităţi care şi-ar pier­de o formă de identitate, dacă n-ar mai exista aces­te ziare locale consacrate.

„Oamenii de literă“ care livrează informaţia la prima oră

Tipografia „Albina“ a luat fiinţă în cadrul Sectorului Bise­rica şi societatea a Arhiepisco­piei Iaşilor, coordonat de pr. Con­stantin Sturzu, deve­nind din anul 2009, cu bi­ne­cu­vânta­rea Înaltpreasfinţitului Pă­­rinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, parte a Centrului Cultural Misionar Doxologia a Sectorului cultural şi comuni­caţii media, alături de Editura Doxo­lo­gia, Tipografia Doxologia şi De­­partamentul Media şi Co­mu­ni­caţii. În primii doi ani de e­xis­tenţă, activitatea de produc­ţie a fost coordonată de diac. Ci­prian Ignat, apoi, din iunie 2008 pâ­nă în prezent, director de pro­duc­­ţie al Tipografiei „Albi­na“ este Lu­cian Marian Apopei.

De-a lungul anilor, în secţia de producţie au activat tipo­grafi cu experienţă în domeniu, prin­tre care îi amintim pe Dorel Răi­leanu, Petrea Ilaş,  Cris­tian Corduneanu sau Cris­tian Du­mi­triu, dar şi ucenici dornici de a deprinde această îndeletnici­re nobilă de tipograf, precum Vlă­duţ Fotică, Dragoş Stănică, Florin-Daniel Măriu­ţei, Bog­dănel Mihăilă, Daniel Răileanu sau Emanuel Andrei Stoica.

Activitatea unui atelier de imprimare este destul de complexă, de aceea funcţionarea lui presupune, pe lângă deprin­de­ri­le tipografice ale lucrătorilor în domeniu, şi abilităţi electro-mecanice, de operator PC, de informatician sau procesare grafică, determinate şi de faptul că arta tiparului s-a dezvoltat foarte mult de-a lungul a­nilor, în corelare cu actuali­zările din domeniul tehnicii în general, într-o societate în direcţia căreia produsele tipărite s-au îndreptat şi s-au reflectat. De aceea, astăzi, tipograful nu mai este doar un „om de literă“, denumit cândva „ispravnic de carte“ sau „purtător de grijă“, ci şi un om al tehnicii şi al abilităţilor aflat într-o formare perpetuă care, pe segmentul ti­parului de presă, se desfăşoară oarecum în contratimp. Progra­mul de funcţionare al unei tipografii unde se imprimă pu­bli­caţii de informare, mai ales dacă vorbim de cotidiene, nu presupune timpi de repaus de câteva zile, nefiind prea indulgent nici cu timpii de aşteptare în decursul unei zile. Publi­caţiile trebuie să aducă mereu ultimele noutăţi, analize, reportaje, anchete şamd la prima oră. Pentru că vrem să trăim într-o societate democratică, bine informată, unde totul este într-o continuă transformare şi creştere, iar dezvoltarea societăţii depinde nu doar de industria ţării, de problematica lo­curilor de muncă, ci şi de mo­dul în care este informată so­cie­tatea, rolul tipografiei de pre­să este esenţial. La Tipogra­fia „Al­bina“ acesta este completat şi de conştiinţa tipografului care ştie că „scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu“ (Sfân­ta Evanghelie după Luca 4, 4).