Traseul memoriei

În această seară, în intervalul orar 18:00-22:00 se vor organiza evenimente, expoziţii şi vizitarea gratuită a urmă­toa­relor clădiri:

1. Palatului Oştirii din Co­pou (Garnizoana Iaşi)

Luptătorii din Regimentul XIII  Infanterie „Ştefan cel Ma­re“ din Iaşi au marcat intrarea României în Primul Război Mondial, trecând Carpaţii în noaptea de 14/15 august 1916 pentru eliberarea românilor din Transilvania şi întregirea teritoriului naţional. Faptele lor de arme au fost răsplătite prin realizarea unirii de la 1 decembrie 1918.

2. Institutul Francez

Istoric: Clădirea a fost construită în secolul al XIX-lea, într-un stil clasic pronunţat, dar eclectic, care îi va aduce ra­pid denumirea de „Micul Tria­non“. Centrul Cultural Francez din Iaşi îşi are sediul în această clădire din anul 1992.

Program: proiecţia filmului „Capitaine Conan“

3. Universitatea Iaşi - Aula „Carmen Sylva“

Istoric: În anul 1897 se inaugurează Palatul Universitar, construit timp de patru ani. Clă­direa, impresionantă prin monumentalitate, se înscrie în canoanele stilului eclectic fran­cez şi capătă o valoare de simbol atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru întreaga spi­ritualitate românească. În aula universităţii au avut loc în timpul Primului Război Mondial şedinţele Parlamentului Româ­niei.

Program: Vizitarea gratuită, cu ghid, a Universităţii „Ale­xan­dru Ioan Cuza“, Aula „Car­men Sylva“ şi Sala Paşilor Pierduţi.

4. Palatul Copiilor Iaşi

Istoric: Casa a fost construită pe la 1840 de marele logofăt Dumitrache Cantacuzino-Paşcanu. În timpul Primului Război Mondial, din cauza ofensivei armatelor Puterilor Cen­trale, soldată cu ocuparea Bu­cu­reştiului, conducerea Româ­niei se refugiază la Iaşi, care devine astfel capitala de război a ţării. Regina Maria, împreu­nă cu copiii, va locui în această casă în perioada 1916-1918. Deoarece familia regală primea aici delegaţii, miniştrii şi numeroşi reprezentanţi ai puteri­lor europene (ambasadorul Fran­­ţei, excelenţa sa Saint Au­laire, colonelul Thompson, ata­şa­tul Angliei, scriitorii francezi Robert de Fleurs, Claude Anet etc.), clădirea era cunoscută în e­pocă şi sub numele de Palatul Micii Europe.

Astăzi, clădirea este sediu pentru Palatul Copiilor, aici au loc diferite activităţi educative, culturale, artistice, împreună cu elevi din învăţământul preuniversitar.

5. Biblioteca Centrală Uni­versitară „Mihai Eminescu“

Palatul Fundaţiunii Univer­sitare „Regele Ferdinand I“, cunoscut azi ca Biblioteca Cen­trală Universitară „Mihai Emi­nescu“ din Iaşi, a fost construit în stil neoclasic între anii 1930-1934 pentru a adă­posti sediul Fundaţiunii Uni­ver­sitare „Re­ge­le Ferdi­nand I“ şi biblioteca acesteia.

6. Muzeul Unirii, reşedinţa Regelui Ferdinand în perioada 1916-1918

Construit în stil neoclasic, în primii ani ai secolului al XIX-lea, edificiul constituie unul dintre monumentele simbol ale oraşului. El apare în planul ora­şului Iaşi al inginerului Ba­yar­di. Din păcate, nu i se cunosc nici arhitectul şi nici primul pro­prietar. Aceştia sunt cunos­cuţi, începând cu anul 1827; ei au fost logofătul Ştefan Catar­giu, hatmanul Con­stantinică Pa­ladi şi spă­tarul Mihalache Canta­cuzino-Paşcanu.

Între 1859 şi 1865, casa va fi închiriată de Ocârmuirea Mol­dovei, pentru a servi drept reşe­dinţă domnească lui Alexandru Ioan Cuza, până când acesta se va muta la Bucureşti.

După această dată, proprietară devine Caterina Ghica. Moştenitorii acesteia vând casa Societăţii de Credit din Iaşi la 1 mai 1886. În perioada 1886-1937, Creditul Urban, care îşi avea sediul aici, va închiria casa la diferite instituţii şi chiar unor persoane particulare. În perioada Primului Răz­boi Mondial, atâta timp cât Bucureştiul a fost ocupat şi ca­pi­tala s-a mutat la Iaşi, casa din strada Lăpuşneanu a devenit sediu al cartierului regal şi reşedinţa Regelui Ferdinand de la 26 decembrie 1916 până la 23 aprilie 1919. Iată de ce, pe drept cuvânt, casa a binemeritat a fi Muzeul Unirii.

7. Teatrul Naţional Iaşi

În timpul Primului Război Mondial (1916-1918), în sala Teatrului Naţional s-au desfă­şurat lucrările Camerei Depu­taţilor. Discursurile rostite aici le-au redat românilor speranţa şi încrederea în victorie.

8. Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iaşi

Program: Se va organiza vi­zi­tarea gratuită, cu ghid, a Pa­latului Roznovanu.

9. Banca Naţională a Ro­mâ­niei

Program: vizitarea gratuită a expoziţiei Banca Naţională a României în timpul Primul Război Mondial din holul central al BNR Iaşi.

În acest loc s-a aflat primul sediu al sucursalei BNR Iaşi, unde s-a strămutat reşedinţa Băn­cii Naţionale a României în perioada 14 noiembrie 1916 - 30 noiembrie 1918, ca urmare a ingerinţelor războiului.

10. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

- Vizitarea gratuită a Mu­ze­ului Catedralei Mitropolitane Iaşi.

În „Sala Împroprietăririi“ de la etajul Palatului mitropo­li­tan, la 6 aprilie 1917, în cadrul  şedinţei prezidate de arhiepiscopului Pimen Georgescu, re­pre­zentanţii partidelor au căzut de acord să sprijine ini­ţiativa Regelui Ferdinand de a se da pământ ţăranilor care au luptat pe front, în războiul de reîntregire.

În clădirea Palatului mitro­politan au locuit miniştrii I. G. Duca, Vintilă Brătianu, Vasile Morţun. În casele din curtea Mitropoliei au funcţionat Casa Bisericii şi Casa Şcoalelor.

11. Muzeul Municipal Iaşi

Program: Muzeul Municipal Iaşi găzduieşte expoziţia de artă „Iaşi - capitală regală“, care poate fi vizitată gratuit în intervalul orar 17:00-22:00. În spaţiul muzeului sunt prezentate cele mai importante lu­crări de pictură şi sculptură realizate de artiştii ieşeni în ca­drul programului Piaţa Unirii - Piaţa Artelor desfăşurat în Festivalul Internaţional al Educaţiei 2017.

Această expoziţie marchea­ză împlinirea a 100 de ani de când Iaşul a fost capitală a Ro­mâniei (1916-1918), însumând o trecere în revistă a unor semne şi simboluri specifice acestui oraş, dar şi Europei în acel moment istoric. Expoziţia reuneşte o serie dintre cei mai prestigioşi artişti plastici ieşeni, care, prin lucră­rile expuse, aduc un omagiu ora­şului Iaşi, capitală regală şi capi­tală a culturii.