Aşezăminte monahale vâlcene sub oblăduirea Maicii Domnului

Cinstirea deosebită de care Maica Domnului s-a bucurat în rândul obștilor monahale s-a ară­tat și prin numeroasele biserici și mănăstiri ridicate în ținutul Vâlcii. La loc de cinste stă biserica Mă­năstirii Govora, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cons­­tru­ită de egumenul Paisie (1683- 1715) în timpul Sfântului Con­stan­tin Brâncoveanu (1688- 1714). Arhitectura şi pictura religioasă conferă monumentului o valoare deosebită.

 De asemenea, biserica mare a Mănăstirii Bis­trița, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată după modelul grandios al secolului al XIX-lea, a fost pictată de Gheor­ghe Tattarescu, lucrările fiind finalizate în anul 1856. În partea dreaptă a pronaosului actualei biserici se păstrea­ză, încastrată în paviment, o piatră dreptunghiulară de culoare albă, sub care, probabil, se află osemintele monahului Pahomie (Barbu I Craiovescu) ctitorul şi ale ce­lorlalţi.

După aşezarea Sfântului Calinic în scaunul vlădicesc de la Râmnic, mănăstirea este reorga­niz­ată, introducându-se regulile monastice ale Sfântului Munte Athos. În jurul călugărilor veniţi de la Mănăstirea Cernica, obştea devine tot mai numeroasă, motiv pentru care Sfântul Calinic va ridica biserica mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate, sfinţind-o în 1863. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Mişu Pop, în stilul lui Ta­ttarescu, a fost restaurată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian.

Ansamblul biserica-bolniţă a Mănăstirii Hurezi, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este ctitoria Doamnei Maria, soţia lui Constantin Brâncoveanu, din 1696-1699, fiind situat la est de incinta principală a Mănăstirii Hurezi. Locaşul, ce avea să ser­vească drept capelă a cimitirului, este de plan dreptunghiular, cu altar şi naos, lipsind pronaosul, completat spre vest cu pridvor deschis, susţinut pe stâlpi de piatră. Turla, cu tambur poligonal, se înalţă deasupra naosului. Pictura a fost executată de zugravii Preda şi Nicolae. A fost stricată de turci în timpul războiului din 1787- 1788, pictura fiind refăcută de către Pahomie, egumenul mănă­stirii, în perioada 1793-1796.

Biserica-bolniţă ce se află în incinta reşedinţei Arhiepiscopiei Râmnicului este ctitoria Episcopului Climent, ridicată în anul 1745, ajutat fiind de cuviosul ieromonah chir Teodor şi de monahul Pahomie. Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fiind zidită în formă de corabie, cu pridvor pe stâlpi în faţă, într-un stil arhitectural românesc, fiind împodobită cu o cata­peteasmă de zid şi cu icoane de valoare.