Biserica Postelnicu Fir din Craiova

Parohia Postelnicu Fir din Protopopiatul Craiova Nord, municipiul Craiova, se pregăteşte de sărbătoare, la împlinirea a două secole de la zidirea Bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi”. Astfel, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, vor fi organizate în perioada 18-20 septembrie o serie de activităţi şi evenimente duhovniceşti, menite să marcheze momentul aniversar.

Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la sfințirea Bisericii Postelnicu Fir din Craiova, credincioșii craioveni vor avea bucuria duhovnicească de a înălța rugăciune și a se închina sfintelor moaște ale Sfintei Mironosițe Maria Magdalena, cea întocmai cu Apostolii, și ale Sfântului Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei. Racla cu sfintele moaște ale Sfintei Miro­nosițe Maria Magdalena va fi adusă, la Biserica Postelnicu Fir din Craiova, de la Mănăstirea Pantocrator, Drăgănești - Vlașca, din Episcopia Alexandriei și Teleormanului. Evenimentul va avea loc vineri, 18 septembrie, când sfintele odoare vor fi aşezate spre închinare împreună cu racla cu sfintele moaște ale Sfântului Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei, aflate la Biserica Postelnicu Fir. În seara acestei zile se vor săvârşi slujba Vecerniei şi acatistele celor doi sfinţi. Sâmbătă, 19 septembrie, credincioşii vor participa la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită de un sobor de preoţi şi diaconi. Seara, credincioşii vor lua parte la slujba de Priveghere. Sărbătoarea Parohiei Postelnicu Fir va culmina duminică, 20 septembrie, prin Sfânta Liturghie arhierească, care va fi oficiată de IPS Părinte Mitropolit Irineu.

Sfântul Ioan cel Milostiv, ocrotitorul Parohiei Postelnicu Fir

Sfântul Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei, era de neam din Cipru, tatăl său fiind Epifanie ighemonul. A fost crescut întru toată rânduiala şi evla­via credinţei creştine din fragedă pruncie. La stăruinţa părinţilor, s-a căsătorit şi a avut copii. După o vreme însă, din rânduiala de nepătruns a Domnului, pruncii şi mai apoi soţia sa au plecat după o vreme la cele veşnice. Slobod de legăturile cele lumeşti, Sfântul Ioan s-a dăruit întru totul faptelor celor bune, covârşind pe toţi cu blândeţea şi milostivirea sa. Pentru acestea, a fost ridicat de popor cu o inimă şi cu o gură în scaunul de Patriarh al Alexandriei sub domnia împăratului Heraclius. El a păstorit biserica de aici vreme de 10 ani ca „păstorul cel bun care îşi pune sufletul pentru oile sale”, păzindu-le de păgâni şi eretici, fiind tuturor pildă de blândeţe, milostenie şi iubire de oameni. Milostenia sa era asemenea unui râu care curgea neîncetat cu îndestulare şi îi adăpa pe toţi cei care însetau de ajutor de la dânsul. Tradiţia ne spune că în vremea în care persanii au atacat Egiptul, Sfântul Ioan s-a urcat într-o corabie spre a se refugia înapoi spre patria lui, însă în timpul călătoriei a fost cuprins de boală şi ajungând în Cipru, locul naşterii sale, a mers la Domnul, în anul 620.

Sfânta Maria Magdalena, cea întocmai cu Apostolii

La 22 iulie, calendarul ortodox pomeneşte pe Sfânta Mironosiţă, cea întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena. Maria Magdalena, din Magdala Galileei, un sat pescăresc de pe ţărmul vestic al Lacului Ghenizaret. Evangheliile nu menţionează nimic despre anii tinereţii fragede a Mariei, dar Tradiţia consemnează că era tânără, frumoasă la chip şi înstărită. Evanghelistul Luca notează că Mântuitorul Iisus Hristos a izbăvit-o de şapte demoni, moment din care a început o nouă viaţă, alăturându-se celor ce-L urmau în propovăduirea Sa. Şi-a împărţit averea săracilor şi s-a alăturat grupului Mântuitorului, urmându-L în cetăţile din Iudeea şi Galileea şi ascultând cuvintele despre împărăţia lui Dumnezeu. În relatările Evangheliştilor, numele Mariei Magdalena este amintit în fruntea celorlalte femei mironosiţe, probabil datorită râvnei cu care urma pe Iisus Domnul, alături de Maica Sa. După cuvintele Sfântului Evanghelist Matei, a fost prezentă şi la punerea Domnului în mormântul nou săpat în piatră. I-a fost dat să vadă cum Iosif din Arimateea şi Nicodim, ucenicul Domnului, coboară trupul lui Iisus de pe Cruce, Îl înfăşoară în giulgiu curat şi Îl depun în mormântul rece. Alături de Maica Domnului şi de Sfinţii Săi Apostoli, sfânta a participat la minunea Înălţării Domnului pe Muntele Măslinilor, dar şi la Pogorârea Sfântului Duh, în ziua Cincizecimii. Tradiţia confirmă că Maria Magdalena şi-a continuat misiunea apostolească de propovăduire a învăţăturii creştine în Biserica primară, făcând călătorii misionare în Egipt, Fenicia, Siria, Galia şi chiar la Roma.
A trecut la Domnul în Efes, în ziua de 22 iulie. A fost îngropată la intrarea într-o peşteră. De
atunci şi până la anul 899, peştera sfintei a devenit locaş de binecuvântare şi de tămăduire a multor neputinţe. Atunci împăratul bizantin Leon al VI-lea Filosoful a poruncit strămutarea sfintelor sale moaşte la Constantinopol, pentru a fi aşezate în ctitoria sa, Mănăstirea „Sfântul Lazăr”.

Biserica Postelnicu Fir în istorie

Biserica Postelnicu Fir din Craiova a fost ridicată în perioada 1813-1814, pe locul unei biserici mai vechi din lemn. Sfântul locaş găzduieşte încă din anul 1793, în vechea biserică de lemn, mâna dreaptă a Sfântului Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei. Pe lângă Biserica Postelnicu Fir a funcţionat încă de la înălţarea ei o şcoală particulară. Existenţa şcolii este consemnată în pomelnicul bisericii scris de Dionisie Eclesiarhul, care spune că aici s-au făcut şi „chilii pentru locuinţa preoţilor şi a dascălului spre învăţarea copiilor”. De a­mintit este şi faptul că Biserica Postelnicu Fir se numără printre puţinele locaşuri de cult craiovene care şi-au păstrat în întregime pisania originală, ea existând şi astăzi la locul unde a fost aşezată de ctitori.