Biserici craiovene închinate „Tuturor Sfinţilor”

În prima Duminică de după Rusalii, 26 iunie, închinată „Tuturor Sfinţilor”, patru biserici craiovene şi-au sărbătorit hramul. Prima dintre ele, situată în incinta Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei, este Paraclisul Mitropolitan „Toţi Sfinţii”. Locaşul de închinare a fost construit din lemn, la începutul anilor 1780, în localitatea gorjeană Tălpăşeşti. Biserica a fost strămutată la Craiova în timpul păstoririi ca Mitropolit al Olteniei a vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Teoctist, în anul 1975.

Biserica „Sfântul Nicolae“-Brânduşa, situată în strada Brânduşa, numărul 12, a fost zidită din temelie în anul 1793, pe locul unei mai vechi biserici de lemn. Este construită din zid de cărămidă subţire în formă de corabie (navă), spre Est în semicerc, iar spre Vest cu pridvor deschis susţinut de patru stâlpi rotunzi de cărămidă. Nu are turle şi este singura biserică din Craiova construită în acest stil.

Biserica „Hagi Enuş” este de asemenea închinată „Tuturor Sfinţilor”. Se numără printre puţinele biserici craiovene monument istoric, unde se mai păstrează clopotniţa originală. Istoria sfântului locaş este strâns legată de numele negustorului Nicolae Ceauşoiul sau Ceauşescu, aşa cum este menţionat în actele bisericii şi în pisanie. Ctitoria sa a fost ridicată pe temelia vechii Mănăstiri „Toţi Sfinţii”, între anii 1792 și 1800, în timpul domnitorului Mihail Constantin Şuţu şi al episcopilor de Râmnic, Filaret şi Nectarie. În decursul timpului, Biserica „Hagi Enuş” a fost cunoscută de craioveni sub mai multe denumiri. Locuitorii Băniei au cunoscut biserica sub numele hramului vechii mănăstiri a Tuturor Sfinţilor, denumire care s-a păstrat până în anul 1782. După înfiinţarea Târgului din Afară, datorită aşezării, ea era cunoscută sub numele de „Biserica Târgului de Afară”. Astăzi ea se numeşte „Hagi Enuş”, după numele unuia dintre fraţii fiului adoptiv al familiei ctitorului.

Biserica „Toţi Sfinţii”-Băşica a fost construită între anii 1710 şi 1730, de familia paharnicului Chiriac Jianu. Arhitectura este în formă de corabie. Numele de `Băşica” i se datorează turlei iniţiale, care fusese construită în formă sferică, atrăgând privirile vizitatorilor. În urma cutremurului din 1830, biserica a fost grav avariată, laolaltă cu turla, care s-a prăbuşit, nemaiputând fi reconstituită. În locul ei a fost ridicată o nouă turlă din bârne de stejar tencuite, care se păstrează şi astăzi.