„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Colecţia „Andrei Şerban” oferită publicului
Fondurile Muzeului Cărții și Exilului Românesc de la Craiova s-au îmbogăţit cu impresionanta colecție donată de regizorul Andrei Șerban. Prin semnarea contractului de donație, Colecția „Andrei Șerban” se alătură de luna aceasta fondurilor deținute de Muzeul Cărții și Exilului Românesc, intrând astfel în patrimoniul statului român și implicit în circuitul cultural și artistic.
Ultima donație prin care se urmărește recuperarea valorilor culturale și științifice românești din afara țării provine din Statele Unite ale Americii, de la Andrei Șerban, regizor de teatru, operă și film, actor și profesor de actorie și regie. Prin bunăvoința donatorului, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” vor ajunge în perioada următoare numeroase mărturii ale vieții culturale din exil: afișe, cărți, note personale în legătură cu diferite spectacole de teatru și operă, caiete de regie, indicații din timpul repetițiilor, materiale pregătitoare, fonduri documentare pentru spectacole, numeroase interviuri apărute în diverse publicații prestigioase, cronici și extrase din presa internațională, fotografii personale și profesionale, corespondență, casete VHS, DVD-uri, CD-uri, precum și alte bunuri culturale și obiecte personale.
Andrei Șerban s-a născut în 21 iunie 1943 la București. A regizat, la vârsta de doar 13 ani, Năpasta lui Caragiale, în care a și jucat pe Ion Nebunu, o melodramă care anunța parcursul fulminant la care avea să se înhame tânărul regizor. Considerat, după fericita caracterizare a lui Robert Brustein, important critic și creator de teatru, „unul dintre cei mai importanți regizori de teatru din perioada postbelică”, Andrei Șerban a absolvit, în 1968, după șapte ani de studiu, cursurile de actorie și apoi regie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București.
Pentru că încă de timpuriu era adeptul conceptelor teatrale originale, Andrei Șerban a participat în perioada studiilor la numeroase festivaluri studențești din Europa. Punerea în scenă a unor spectacole precum „Ubu rege”, „Iulius Cezar”, „Arden din Faversham”, „Omul cel bun din Sîciuan”, „Iona” sau „Noaptea încurcăturilor”, toate în cea de-a doua jumătate a anilor ’60, avea să-i aducă atât recunoașterea unanimă la nivel național, cât și renumele de tânăr regizor care „atacă piese de genuri diferite”. Participarea la Festivalul Mondial de Teatru Studențesc de la Zagreb (1966), cu piesa „Nu sunt Turnul Eifel”, avea să reprezinte marea șansă de care se leagă începutul unui lung exil artistic. Remarcat cu acea ocazie de Ellen Stewart, fondatorul și directorul Clubului de teatru experimental „La MaMa” din Statele Unite ale Americii, care i-a adresat, doi ani mai târziu, invitația oficială de a i se alătura în proiectul teatral fondat la New York, Andrei Șerban avea să părăsească România în 1969 cu destinația finală Statele Unite ale Americii. Pentru activitatea desfășurată, a fost distins cu numeroase premii internaționale.
„Am auzit despre Muzeul Exilului de la academicianul Basarab Nicolescu, care a avut ideea să-mi propună să donez o mare parte din arhivele personale. Domnia sa mi-a descris în termeni extrem de entuziaști oferta care i s-a făcut de către Biblioteca Aman din Craiova pentru a participa la înființarea Muzeului Cărții și Exilului Românesc, o inițiativă în premieră în România. Inițiativa mi s-a părut binevenită. Cei care sunt interesați de activitatea mea de peste jumătate de secol în SUA și în lume vor avea acum posibilitatea să cerceteze direct toate documentele donate: zeci de spectacole surprinse pe peliculă, fotografii și afișe de sală, foarte multe reviste și ziare care cuprind cronici de spectacole realizate, dar și înscrisuri și documente despre activitatea didactică de la Columbia University, activitate care s-a întins pe parcursul a 26 de ani”, a declarat regizorul Andrei Șerban.
Muzeul Cărții și Exilului Românesc își afirmă în permanență vocația de platformă modernă de reunire, conservare și promovare pentru cele mai importante cărți, opere, documente, obiecte de artă și sculptură create de românii din afara României. La momentul actual, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc este alcătuit din următoarele fonduri și colecții personale: acad. Basarab Nicolescu, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Paul Barbăneagră, Leonid Arcade, Cicerone Poghirc, Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, Ileana Vulpescu, V. Veliman, acad. Dan Berindei și acad. Dinu C. Giurescu.