Evenimente culturale la Târgu-Jiu

Marele artist Constantin Brâncuşi a fost serbat vineri, 17 ianuarie, în judeţul natal, la împlinirea a 141 de ani de la naştere. În acest sens, au fost organizate în municipiul Târgu-Jiu o serie de activităţi şi evenimente festive, la care au luat parte personalităţi reputate din domeniul culturii şi artei.

Ca în fiecare an, municipiul Târgu-Jiu găzduieşte în această perioadă mai multe evenimente şi activităţi de ţinută academică, în cinstea marelui sculptor cu rădăcini gorjene Constantin Brâncuşi. Astfel, începând de vineri, 17 februarie, la Universitatea „Constantin Brâncuşi” a fost vernisată Expoziţia internaţională „Atelierele Brâncuşi”. În acest context au mai fost integrate: retrospectiva culturală - organizată în parteneriat cu Filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiș­tilor Plastici din România, prezentarea școlii de aplicație „Spiru Haret” și a cursurilor postuniversitare de perfecționare, dedicate profesorilor din învățământul preuniversitar, conferința susți­nută de Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, şi lansarea volumului „Tratat de hermeneutică a sculpturii abstracte - perspectiva endogenă, Brâncuși - simbolismul hylesic”, autor Matei Stîrcea-Crăciun.

Scurtă biografie

Constantin Brâncuşi a venit pe lume la 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae-Radu şi a Mariei Brâncuşi din localitatea Hobiţa, judeţul Gorj. Era al cincilea la număr între cei zece fraţi. Tatăl său a murit pe când avea doar nouă ani, cu toţii rămânând în grija mamei. Copilăria i-a fost plină de greutăţi şi lipsuri, fiind nevoit să poarte de mic povara muncii la câmp, a grijii animalelor. Şcoala primară a făcut-o la Peştişani. În 1887, s-a angajat la o boiangerie în Târgu-Jiu. A fost readus la Hobiţa cu degetele pline de vopsele şi arse de vitriol, pentru ca să plece din nou, peste un an, de data asta la Slatina, unde se angajează ca argat. Peste un an a venit în Bănie, la Craiova, unde s-a angajat ca ajutor la un birt, fiind nevoit să muncească şi 18 ore pe zi. Craiova a fost o adevărată revelaţie pentru marele artist. Au rămas celebre în acest sens cuvintele sale: „La Hobiţa, în Gorj, m-am născut, dar la Craiova, pentru a doua oară~. Aici, se angajează la prăvălia lui Zamfirescu, unde îşi câştigă primii admiratori. La îndemnul acestora, în toamna anului 1894, se înscrie la Şcoala de Arte şi Meserii din oraş. În timpul studiilor este susţinut financiar de epitropia Bisericii Madona Dudu din Craiova, şi în special de Toma Marocneanu, unchiul lui Nicolae Titulescu şi epitrop al Bisericii Madona, care locuia nu departe de Şcoala de Arte şi Meserii, unde l-a remarcat. În anul 1898, termină cu succes cursurile Şcolii de Arte şi Meserii şi se îndreaptă către Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1904 părăseşte România, ajungând în cele din urmă în capitala Franţei. Definitorie în această perioadă este experienţa pe care o are în atelierul celebrului sculptor francez Rodin. Avea doar 30 de ani. Ştiind că „nimic nu creşte la umbra marilor copaci", Brâncuşi părăseşte atelierul maestrului său la data de 27 martie 1907, pentru a-şi deschide propriul atelier. Este momentul în care artistul român trăieşte întoarcerea cu faţa către izvoarele folclorice. De acum îna­inte va începe cascada marilor realizări artistice: „Ansamblul de la Buzău", „Rugăciunea" (operă care marchează momentul depăşirii influenţei lui Rodin), „Sărutul", „Cuminţenia Pământului". Toate aceste lucrări îl vor impune pe Constantin Brâncuşi pe piedestalul lumii artistice.

Din 1910 renunţă la modelaj şi pictură, pentru a practica cioplitul direct. Una dintre operele lucrate acum este „Sărutul" („La Baiser"). Printre lucrările de mare valoare ale artistului mai amintim: „Muza adormită" (1909), „Pasărea măiastră" (1910), „Prometeu" (1911). Lucrează mai apoi la o nouă operă, „unul dintre cele mai celebre şi cuprinzătoare portrete ale secolului XX", aşa cum spunea A. H. Barr, „Mademoiselle Pogany", lucrare ce a avut-o muză pe celebra pictoriţă Margit Pogany. „Poetul formelor cioplite" construieşte o vastă operă cu un complex caracter tematic.

La 16 martie 1957, marele artist român Constantin Brâncuşi a trecut în veşnicie în atelierul său din Impasse Rosin din Paris. Artistul român, care „în piatră, în blocul ei mut", a simţit „ritmurile universale", a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse.