Hram de tradiţie la Mănăstirea Cămărăşeasca

Praznicul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” a fost cinstit în chip deosebit la Mănăstirea Cămărăşeasca, în judeţul Gorj. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită aici de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.

Numeroşi pelerini au venit la rugăciune marţi, 29 august 2017, în ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului, ocrotitorul Mănăstirii gorjene Cămărăşeasca. Cu acest prilej, în mijlocul obştii monahale s-a aflat IPS Părinte Mitropolit Irineu, care a săvârşit slujba Sfin­tei Liturghii, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de membrii grupului psaltic al Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Di­mitrie” din Craiova.

La finalul slujbei euharistice, IPS Părinte Irineu a rostit un cuvânt de învăţătură despre viaţa şi pilda de sfinţenie a Boteză­torului. Tot în acest sens, Părin­tele Mitropolit a vorbit despre jertfa de care sfântul a dat dovadă înaintea prigonitorilor. „Sfântul Ioan Botezătorul este fiul lui Zaharia şi al Elisabetei. Este acela care s-a născut prin făgăduinţă dumnezeiască. Pă­rinţii săi erau înaintaţi în vârstă şi nu aveau copii. S-au rugat la Dumnezeu îndelung, cu lacrimi, cu post, cu priveghere, şi în cele din urmă Dumnezeu s-a milosti­vit de ei şi le-a dat un prunc. Trebuie să înţelegem în această sta­tornicie în rugăciune şi această îndelungată cerere a Sfinţilor Zaharia şi Elisabeta o pregătire a celui care avea să vină şi un moment cu totul deosebit din istoria şi din viaţa Sfântului Ioan Bote­zătorul. Dumnezeu ascultă rugă­ciunea noastră, împlineşte cere­rea noastră şi ştie, bineînţeles, mai înainte de a cere noi ceva, de ce avem trebuinţă. Pentru că El este atoateştiutor şi cunoaşte viaţa noastră înainte de a ne naşte noi. Deci Sfântul Ioan Bote­zătorul se naşte din Sfânta Eli­sabeta prin făgăduinţă, printr-o împrejurare cu totul excepţio­nală, deosebită. Numele Sfântului Ioan Botezătorul este din des­coperire dumnezeiască, ceea ce înseamnă că el este slujitorul Domnului, este înaintemergător al Domnului, adică acela care pregăteşte venirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos între oameni, la botez la Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul este într-adevăr cel mai mare sfânt, pentru că el uneşte Vechiul Testament cu Noul Testament, el este mergă­torul înainte al Mântuitorului Hristos, el este întotdeauna glasul Evangheliei, al Cuvântului lui Dumnezeu, el este cel care a văzut pe Duhul Sfânt pogorându-se peste Mântuitorul Hristos la botez, el este cel care va mijloci şi pentru noi, la Înfricoşata Jude­cată, bineînţeles pentru aceia care l-au rugat şi cu viaţă curată îi cer ajutorul întotdeauna. Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul şi ajutătorul nostru. Este acela care ne curăţă mintea, pentru că atunci când ne rugăm Dumnezeului nostru şi sfinţilor, mintea se luminează şi se cură­ţeşte, pentru că Duhul Sfânt, harul acesta, lumina dumne­zeiască, puterea aceasta se co­boară peste noi de îndată ce-L chemăm pe Dumnezeu în sufletul nostru. Orice rugăciune este o lumină care străluceşte în viaţa noastră. Cu cât ne rugăm mai mult, cu atât străluceşte mai mult lumina în interiorul nostru. Trebuie să înălţăm mintea la cer, şi Cel Preaînalt o curăţeşte. Curăţeşte sufletul nostru şi îndreptează viaţa noastră”, a subliniat Părintele Mitropolit Irineu.

După cuvântul duhovnicesc de învăţătură, IPS Irineu, îm­preună cu preoţii şi diaconii slujitori, a oficiat slujba Parastasului pentru ctitorii, ostenitorii şi binefăcătorii cinstitului aşeză­mânt monahal, trecuţi la viaţa veşnică. La final, toţi cei prezenţi au luat parte la tradiţionala agapă frăţească.

File de istorie

Mănăstirea Cămărăşeasca a fost ctitorită în anul 1780 de polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ipsilanti. Biserica, închinată Sfântu­lui Ioan Botezătorul, este con­s­tru­­ită în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, având pro­naosul despărţit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi din piatră cu broderie în stil brâncovenesc, cu arcade în formă de semicerc. Are o singură turlă, aşezată deasupra pronaosului, acest aspect fiind o caracteristică a sfârşitului de secol 17 în arhitectura eclesială românească. Pe lângă praznicul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, bi­serica Mănăstirii Cămărăşeasca mai poartă şi hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir. În anul 2011, în curtea cinstitului aşezământ a fost strămutată din satul Pojogeni, comuna Copăcioasa, o bise­rică de lemn, monument istoric de la anul 1730. În prezent, cinstitul aşezământ funcţionează cu statutul de mănăstire de maici şi este coordonat de stareţa Cristofora Drăghici.