Mănăstiri şi biserici în haină de praznic

Mai multe biserici şi mănăstiri din Mitropolia Olteniei şi-au serbat ocrotitorul spiritual de praznicul Tăierii cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul. Între acestea, la loc de cinste se află mănăstirile Cămărăşeasca, Topolniţa, Cornet şi Arnota, care au primit sute de pelerini din întreaga ţară, pentru a lua parte la programul liturgic.

Începând de duminică, 28 august, socotită în calendarul Bisericii noastre drept a 10-a după Rusalii, continuând mai apoi luni, 29 august, cu sărbătoarea praznicului „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul”, credincioşii olteni şi-au plecat genunchii la rugăciune, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate.

Slujiri arhierești și Sfinte Liturghii

Astfel, slujirile arhiereşti, începând din duminica a 10-a după Rusalii, au pus în lumină mai multe locaşuri de închinare, majoritatea cu valoare istorică, printre care bisericile şi mănăstirile din Mitropolia Olteniei. Cu această ocazie, Înaltprea­sfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a săvârşit slujba de resfinţire a Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae”, din Filia Gâlceşti, Parohia Scrada, Protoieria Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj. La finele Sfintei Liturghii, Părintele Mitropolit a vorbit credincioşilor despre virtutea credinţei, desprinsă din învăţătura pericopei evanghelice duminicale (cf. Mt. 17, 14-23). De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a slujit la Mănăstirea „Sfântul Calinic de la Cernica”, din Râmnicu Vâlcea. Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin, iar Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a slujit la Mănăstirea Gruiu Lupului, judeţul Vâlcea.

Praznicul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul în mănăstirile oltene

În cea de-a doua zi de praznic, luni, 29 august, Sfântul Ioan Botezătorul a fost cinstit în mai multe mănăstiri din Oltenia, unde au fost săvârşite slujbe arhiereşti. Cu acest prilej, IPS Părinte Mitropolit Irineu a slujit Sfânta Liturghie la hramul Mănăstirii Cămărăşeasca, din judeţul Gorj.

IPS Părinte Varsanufie a fost prezent în mijlocul obştii Mănăstirii Cornet, din judeţul Vâlcea. Şi la Topolniţa, în judeţul Mehedinţi, a fost zi de praznic. Aici, la Sfânta Liturghie, alături de PS Părinte Nicodim, a fost prezent şi PS Părinte Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria. De asemenea, PS Părinte Emilian Lovişteanul a slujit la Mănăstirea vâlceană Malaia.

Pagini de istorie ale monahismului oltean

Mănăstirea Cornet este ctitoria marelui vornic Mareş Băjescu, din 1666, construită de meşterul Dragomir zidarul. Biserica poartă hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”. În cursul anilor a fost refăcută, astfel că altarul bisericii a fost zugrăvit la 1761, prin străduinţa lui Alexe, căpitan de Lovişte, zugravi fiind Mihai şi Radu din Târgovişte şi Iordache. Alexe este un strălucit reprezentant al arhitecturii religioase, promovat de Matei Basarab.

Chiliile au fost refăcute în 1850. În timpul primei conflagraţii mondiale, din 1916-1918, cupola şi o parte din altar au fost dărâmate de bombardament, fiind refăcute în perioada 1923-1925, când s-au executat şi exteriorul bisericii şi ancadramentul ferestrelor. În anul 1898, cu ocazia construirii tunelului pentru calea ferată, ce subtraversează poarta edificiului, s-au dărâmat chiliile, construindu-se o nouă clădire cu etaj, în partea dreaptă a bisericii. În anii ‘60 ai secolului XX, mănăstirea a fost restaurată de către Direcţia Monumentelor Istorice.

Fost metoh al Mănăstirii Hurezi, Mănăstirea Antim se află în municipiul Râmnicu Vâlcea, pe dealul Troianu. Biserica cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” a fost rectitorită de Hrisant Penetis, egumenul Mănăstirii Bistriţa, în anul 1840. În secolul al XIX-lea, schitul ajunsese la o viaţă monahală prosperă, astfel că era considerat printre aşezămintele mari ale judeţului. De numele vechiului schit sunt legate evenimentele revoluţionare de la 1848, aici fiind instalată tabăra generalului Gheor­ghe Magheru.

Veche ctitorie domnească, datată încă din perioada domnitorului Radu Basarab (1374-1385), Mănăstirea Topolniţa constituie una dintre cele mai importante aşezăminte monahale din Episcopia Severinului şi Strehaiei. Situată la 4 km spre răsărit de municipiul Drobeta-Turnu Severin, pe râul cu acelaşi nume, la mai bine de o jumătate de ceas de mers cu maşina, mănăstirea este un loc cu tradiţie seculară în istoria monahismului mehedinţean. Cinstitul aşezământ nu a fost niciodată închinat vreunei mănăstiri.

Istoria leagă acest frumos loc de isihie românească de Mănăstirea Tismana, al cărei metoc a fost dintru începuturi. Din tradiţie i se mai spune şi „Schitul de jos”, fiind aşezată oarecum la poalele dealurilor de pe valea Topolniţei. De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe momente grele, ajungând chiar în pragul paraginei. Legat de acest aspect, părintele Bălaşa consemnează o întâmplare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, atunci când, datorită birurilor prea mari, sătenii din localităţile învecinate mănăstirii, în frunte cu călugării de aici, au trecut Dunărea în Serbia. Sfântul locaş a rămas fără vieţuitori, până în timpul domnitorului Alexandru Iliaşi, atunci când „trei călugări sârbi s-au întors aici, apucându-se să dreagă mănăstirea” (pr. Dumitru Bălaşa, „Contribuţie la istoria Schitului Topolniţa”, în MO nr. 11-12/1957, p. 827).