Mihai Eminescu, sărbătorit la Craiova şi Turnu Severin

Marele poet naţional Mihai Eminescu a fost pomenit în mai multe locașuri de închinare din Mitropolia Olteniei în ziua de vineri, 15 ianuarie, cu prilejul împlinirii a 166 de ani de la naşterea sa. Programul liturgic a fost completat de evenimente cultural-comemorative, în cadrul cărora a fost evocată personalitatea marelui nostru înaintaş.

Craiovenii au adus un omagiu „Luceafărului poeziei româneşti”, mai întâi la biserica paraclis mitropolitan „Maica Precista Dudu” din Bănie. Aici a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru sufletul său, după Sfânta Liturghie. Alături de câteva zeci de credincioşi au fost şi elevii de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Craiova, însoţiţi de profesoara de religie. La final, o parte din grupul vocal al şcolii a interpretat două piese pe versuri de Mihai Eminescu.

Evenimentele au continuat la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, unde, de la ora 12:00, a avut loc întâlnirea cu tema „Mihai Eminescu şi Biserica străbună”. Au luat cuvântul profesorii dr. Toma Rădulescu, reputat istoric şi cercetător craiovean, şi dr. Tudor Nedelcea, cunoscut scriitor şi eminescolog, cercetător de asemenea la Institutul Academic „Nicolaescu Plopşor” din Craiova. Seminarul Teologic din Craiova a fost reprezentat la eveniment de corala şcolii, condusă de prof. dr. Victor Şapcă.

„Mihai Eminescu şi Biserica străbună”

Evenimentul a fost deschis printr-un scurt referat, prezentat de seminaristul Victor Muscalu, intitulat sugestiv „Eminescu şi Basarabia”. A urmat intervenţia profesorului Toma Rădulescu, care a vorbit despre „Opera eminesciană în perioada comunistă”. Domnia sa a arătat încărcătura naţională şi valoarea creştină a însemnărilor marelui poet, descoperite de vechii reprezentanţi ai regimului ateu, drept „compromiţătoare şi interzise pentru cei care le îndrăgeau. Au fost mulţi asemenea preoţi care au promovat poezia lui Mihai Eminescu şi au avut de suferit pentru aceasta. Se ştie totodată că marele poet a avut o legătură de suflet cu zona noastră a Olteniei. El a rămas pentru aproape o lună în localitatea Floreşti, acum aşezată în judeţul Dolj, unde a scris multe lucrări de valoare şi poezii, dintre care amintim «Lacul codrilor albastru». Pentru noi, el rămâne viu şi permanent actual, ideile sale sunt aproape de sufletul Bisericii, pe care a numit-o pe bună dreptate «Maica neamului românesc»”, a spus prof. dr. Toma Rădulescu.

Scriitorul Tudor Nedelcea a punctat în primul rând vastitatea gândirii eminesciene, arătând că poetul a fost un mare sociolog, gazetar şi chiar teolog. „Ideile lui Mihai Eminescu au fost şi vor rămâne înspăimântător de actuale pentru mulţi dintre cei care nu l-au iubit. A fost judecat de multe ori pe nedrept de unii care nu au dorit binele poporului român. Eminescu a fost un apărător al neamului nostru şi al credinţei strămoşeşti, aducând laolaltă credinţa în Dumnezeu şi dragostea de ţară. Aceste două valori, în opinia sa, nu s-au despărţit niciodată. Mai mult, văzând eroii neamului nostru venind acasă după ce luptaseră pe front în 1877, a gândit la necesitatea unei Catedrale a Mântuirii Neamului. Acest deziderat l-a aşezat în scris într-un articol pe care l-a publicat în paginile ziarului «Gândul»”, a spus prof. dr. Tudor Nedelcea.

La finalul întâlnirii, au fost recitate poezii din opera lui Mihai Eminescu, iar corala Seminarului Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” a prezentat un miniconcert de piese religioase şi patriotice.
Programul închinat zilei de 7 ianuarie a fost completat la Biblioteca Judeţeană de un spectacol de poezie şi cântec, organizat de elevii de la Şcoala „Mihai Eminescu” din Craiova.

Festival internaţional de literatură la Severin

La Drobeta-Turnu Severin a avut loc, în zilele de 13 şi 14 ianuarie, cea de-a 24-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură „Mihai Eminescu”, în organizarea Fundaţiei Culturale „Lumina” şi a Palatului Cultural „Teodor Costescu”. Manifestările au debutat miercuri, 13 ianuarie, la Colegiul Naţional Traian din Drobeta-Turnu Severin cu decernarea premiilor „Eminescu” şi înmânarea unor diplome de excelenţă. Tot miercuri, la Monumentul lui Mihai Eminescu din Parcul Colegiului Naţional Traian s-au depus jerbe de flori, programul continuând la Căminul cultural din Cerneţi cu Simpozionul „Eminescu - poet universal”.

Joi, 14 ianuarie, o serie de evenimente au fost programate şi la Orşova, unde au fost decernate premiile „Pamfil Şeicaru”. La Mănăstirea „Sfânta Ana” din Orşova s-a ţinut o slujbă de pomenire pentru marele poet naţional. Din partea Episcopiei Severinului şi Strehaiei au participat PC preot Mihai Zorilă, vicar administrativ, şi PC arhidiacon Cătălin Ţăruş, inspector în cadrul Sectorului cultural şi învăţământ. Menţionăm că unul dintre premiile „Eminescu” l-a primit Preasfinţit

l Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. În aceeaşi zi, la Biblioteca Judeţeană „I.G. Bibicescu” a avut loc vernisajul expoziţiei de medalii „Eminescu” şi „Caietele Eminescu”.

Invitaţii festivalului au fost cunoscuţi scriitori din ţară, dar şi din străinătate: academician Mihai Cimpoi, academician Gheorghe Păun, prof. univ. dr. Vasile Bahnaru, prof. univ. dr. Ion Deaconescu, prof. univ. dr. Lelia Trocan, prof. dr. Tudor Nedelcea, prof. Paul Aretzu, prof. univ. Adrian Sămărescu (Piteşti), Ali Narcin (Turcia), Carolina Bologan (Italia), Ioan Baba (Serbia), Nedeljko Terzici (Serbia), Nicolae Băciuţ (Tg. Mureş), Vasile Barbu (Serbia), Mihai Antonescu, Claudia Voiculescu, Emilia Danescu (Bucureşti), Nelu Barbu (Vâlcea), Ion Iancu Vale (Târgovişte), Mihai Sultana Vicol (Suceava), Gheorghe Rancu (Sipot), Geo Popescu (Târgovişte), Constantin Pădureanu (Craiova), Duşan Prvulovici, Milenco Stefanovici (Serbia).