Praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul

Praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul aduce cu sine în fiecare an o întâlnire de suflet cu patru locaşuri de închinare din Mitropolia Olteniei, pline de tradiţie, istorie şi credinţă ortodoxă. Mănăstirile Stănişoara şi Icoana, dar și bisericile „Grecescu” din Turnu Severin şi cea din parohia vâlceană Suteşti adună astăzi sute de pelerini, veniţi să ia parte la slujba euharistică, închinată Înaintemergătorului.

Credincioşii din judeţul Gorj se adună ca în fiecare an în această zi la Mănăstirea Icoana. Sfintele slujbe închinate Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, ocrotitorul cinstitului aşezământ, au început de joi-seară, continuând astăzi cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.

Aşezată în zona pitorească din nordul judeţului Gorj, la poalele muntelui Parâng, mănăstirea a fost înfiinţată în anul 1996 la iniţiativa Comitetului de binefacere „Icoana” din Bucureşti, cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca mănăstire de maici cu viaţă de obşte, terenul fiind provenit din moştenirea părintească a familiei preotului Ioan Popescu. Viaţa monahală din noua mănăstire a început odată cu lucrările de construcţie a chiliilor, în vara anului 1997. Apoi a fost adusă şi biserica din lemn căreia i s-a dat hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. În anul 1998 s-a turnat temelia unei biserici mai mari care a fost finalizată şi sfinţită la 7 septembrie 2014, de către IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. Noua biserică de zid poartă hramul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” şi prin arhitectură aminteşte de stilul brâncovenesc - formă de treflă, o singură turlă pe naos şi pridvor la intrare. Pictura a fost finalizată anul trecut, când a avut loc şi slujba de re­sfinţire.

Hram și la Mănăstirea Stănişoara

Sfântul Ioan Botezătorul este sărbătorit astăzi şi la Mănăstirea Stănişoara. Aşezământ monahal de călugări, cinstitul locaş de închinare este amplasat la poalele masivului Cozia, pe versantul său sudic. Din punct de vedere istoric, primul locaş de închinare a fost ridicat din lemn de ctitori Meletie, Neofit şi Isaia, sihaştri veniţi pe aceste locuri de la Mănăstirea Cozia. În 1747, Gheorghe Clucerul împreună cu alţi boieri din Piteşti au zidit aici o biserică, care a fost ulterior pustiită şi incendiată de turci.

Actuala biserică este ridicată din piatră şi poartă hramul „Sfântul Gheorghe”. A fost construită între anii 1903 şi 1908, sub ctitoria Episcopului Gherasim Timuş, stareţ fiind Nicodim Manu. Tot aici, în anul 1937 se construieşte biserica paraclis. Au participat la punerea pietrei de temelie şase arhierei membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La acea vreme, în incinta mănăstirii se găsea o casă de odihnă cu aproape 100 de locuri.

Hramul Naşterii Botezătorului mai este cinstit astăzi şi de credincioşii parohiei vâlcene Suteşti. Aici sfintele slujbe se oficiază într-o frumoasă bisericuţă din lemn.

Hramul Bisericii Grecescu

Credincioşii severineni îşi dau întâlnire astăzi pentru a împlini comuniunea euharistică la frumoasa Biserică Grecescu. Sfânta biserică a fost ctitorită în 1868 de boierii Ioan și Ioana Grecescu. Tot ei au ridicat şi spitalul din apropiere, cunoscut sub același nume. La realizarea proiectului, Carol I a angajat arhitectul Capitalei, biserica ridicându-se după stilul celei domnești de la Curtea de Argeș. Valoarea și frumusețea acestui locaș religios sunt date și de pictura interioară (stil neoclasic), creație a pictorului român Gheorghe Tattarescu (1872). Biserica a fost sfințită în 1875, iar în 1884 a devenit catedrală ortodoxă a orașului Turnu Severin.