La finele acestei săptămâni, mai multe biserici şi mănăstiri din Mitropolia Olteniei se pregătesc să primească praznicul Bunei Vestiri. Între acestea se numără şi ctitoria boierului Obedeanu din Cetatea Băniei, veche vatră monastică, astăzi biserică de mir.
Ca în fiecare an, ziua de 25 martie are o semnificaţie cu totul aparte pentru credincioşii din parohia craioveană Obedeanu. După Sfânta Liturghie, preotul Marin Pigulea va săvârși o slujbă de pomenire a ctitorilor, binefăcătorilor şi ostenitorilor cinstitului locaş. La eveniment vor participa, alături de credincioşi, profesorii şi elevii de la Şcoala Nr. 1 „Obedeanu”, care vor aduce astfel prinos de recunoştinţă binefăcătorului lor, filantropul Constantin Obedeanu.
Biserica şi şcoala, moştenirea boierului Obedeanu în Craiova
Vechi aşezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Biserica Obedeanu din Craiova a fost ctitorită de paharnicul Constantin Obedeanu. A fost ridicată între anii 1748 şi 1753 pe locul unei mai vechi biserici din lemn care purta hramul „Buna Vestire”. Cel de-al doilea hram, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a apărut ulterior pentru a marca ziua de nume a ctitorului. Sfântul locaş se încadrează în rândul celor mai vechi aşezăminte construite din cărămidă în Cetatea Băniei. Este aşezată în partea de vest a oraşului, lângă vechea barieră a cartierului Brestei. Este singura biserică de zid din prima jumătate a veacului al XVIII-lea care şi-a păstrat intactă pisania originală.
De numele boierului Obedeanu, ctitorul bisericii, se mai leagă şi existenţa Şcolii Nr. 1 „Obedeanu”, aflată în vecinătatea sfântului locaş, precum şi frumoasa Fântână „Obedeanu”, aşezată pe Calea Bucureşti, la ieşirea din oraş, în direcţia Filiaşi - Turnu Severin.
Înfiinţarea Şcolii „Obedeanu” este menţionată în codicul diatei venerabilului ctitor, din 1753: „Cu plecăciune mă rog înalţilor domni care se vor întâmpla stăpânitori ţării acesteia să nu strice acest aşezământ şcolar, ci mai vârtos să-l întărească fiindcă întemeiarea şcoalelor de învăţătură este în adevăr cea dintâi pricină folositoare a naţii”. Şcoala a luat fiinţă în anul 1775 şi a funcţionat în decursul timpului sub mai multe forme: gimnaziu, şcoală de cântăreţi, seminar teologic, şcoală de băieţi şi fete în timpul domnitorului Cuza. Printre elevii acestei prestigioase instituţii de învăţământ s-au numărat personalităţi de seamă ale istoriei noastre: Tudor Vladimirescu, Gheorghe Chiţu, Alexandru Macedonski, Petrache Poenaru, Eugen Carada, Gogu Constantinescu, Nicolaescu Plopşor, Nicolae Titulescu etc.
În judeţul Gorj, trei locaşuri de închinare îşi vor serba hramul vineri, 25 martie. Este vorba de bisericile din Boca, Copăcioasa şi Tismana. Credincioşii din localitatea Dobra, comuna Pleşoiu, judeţul Olt, se pregătesc, de asemenea, de marele praznic.
În Arhiepiscopia Râmnicului, nu mai puţin de 14 locaşuri de închinare vor îmbrăca veşmântul de praznic în ziua de Blagoveştenie. Prima dintre acestea se găseşte în curtea Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnic, pe strada Antim Ivireanu, la nr. 17. Sfântul locaş a aparţinut fostului Schit Inătești. Tot în Râmnicu Vâlcea se găseşte şi Biserica „Buna Vestire” din Scuarul Mircea cel Bătrân nr. 1. În afara cetăţii, amintim următoarele locaşuri de închinare: biserica de lemn din satul Bărbătești, Biserica „Buna Vestire” din Bucșani, Biserica `Buna Vestire” și `Cuvioasa Paraschiva” din satul Bumbuești, comuna Boișoara, biserica parohială din Copăceni, biserica din satul Dângești, comuna Berislăveşti, biserica din Oteşani; cea din Petrarii de Sus, biserica închinată Bunei Vestire şi Sfântului Ierarh Nicolae din localitatea Slătioara, biserica de lemn „Buna Vestire” și „Sfinţii Voievozi” din Parohia Urși, Biserica „Buna Vestire” și „Sfântul Ioan Botezătorul” din Parohia Vătășești şi biserica din localitatea vâlceană Vlădeşti.
