„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Slujire arhierească la Biserica Maioreasa din Turnu Severin
Joi, 2 februarie, de Praznicul Întâmpinării Domnului, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica cu hramul `Adormirea Maicii Domnului” din Drobeta-Turnu Severin, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Istoria sfântului locaş de închinare se confundă aproape cu cea a oraşului Drobeta-Turnu Severin. Este singura biserică din oraş care poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi printre puţinele din judeţ. Ctitorită de familia maiorului Ciupagea, a suferit numeroase modificări de-a lungul vremii. Astăzi, cei trei preoţi slujitori se străduiesc să păstreze nealterată tradiţia şi moştenirea înaintaşilor. După ce oraşul Turnu Severin a fost reproclamat reşedinţă de judeţ, la 23 aprilie 1833, maiorul Ion Ciupagea s-a stabilit aici împreună cu soţia sa, jupâneasa Dumitrana. De numele lor se leagă şi temeluirea Bisericii Maioreasa. A fost ridicată la sfatul părintelui Mitrică din Cerneţi, pe atunci protoiereu. Deoarece avea o deosebită evlavie la Sfânta Fecioară, maiorul a hotărât ca biserica sa să fie sfinţită cu hramul `Adormirea Maicii Domnului”. A devenit astfel prima biserică şi singura din oraşul Turnu Severin care a fost închinată acestui mare praznic. Datorită tradiţiei populare, biserica este cunoscută şi cu numele Maioreasa, de la funcţia pe care o avusese ctitorul ei. Din încredinţarea Mitropolitului Firmilian al Olteniei, pictura Bisericii Maioreasa a fost restaurată în anul 1957 de pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu, cel care a zugrăvit şi icoanele de pe tâmpla Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova. În 1974 biserica a fost din nou restaurată, pictura fiind recondiţionată de zugravul Nicolae Glăvan din Novaci-Gorj. Ultima restaurare a picturii a avut loc în anul 1992 şi a fost făcută de familia de pictori severineni Florica şi Eugen Papici.