Un nou grup de tineri la Biserica Brânduşa din Bănie

De câteva luni, la Parohia „Sfântul Nicolae”-Brânduşa din Craiova au fost reluate activităţile cu tinerii. După o scurtă pauză, curtea sfântului locaş vibrează frumos de suflul tineresc, sădit în mintea şi inima membrilor grupului parohial de preotul Gabriel Sorescu.

Parohia Brânduşa din Craiova a redevenit loc de întâlnire pentru câteva zeci de tineri, care participă săptămânal la orele de cateheză organizate de preotul paroh Gabriel Sorescu. Iniţiativa, reactivată de curând, a readus în mijlocul acestei frumoase comunităţi suflul cel nou de care s-a bucurat dintotdeauna. Propunerile catehetice, prin care tinerii craioveni au fost ofertaţi, sunt diverse. De la participarea activă la frumuseţea cultului liturgic săvârşit după cele mai mici detalii tipiconale, la filantropie, cultură şi misiune creştină, alături de ceilalţi credincioşi, toate aceste detalii însumează frumosul început reconturat aici, la Brânduşa.

Activităţi şi evenimente în „Agenda Creştinului”

Oglinda activităţilor catehetice pe care părintele Gabriel Sorescu le desfăşoară alături de grupul parohial se regăseşte în „Agenda Creştinului”, foaie parohială cu apariţie săptămânală. Aşa se face că, pentru perioa­da 28 august - 3 septembrie, tinerii de la Biserica Brânduşa vor lua parte la mai multe activităţi notabile. „Calendarul” activităţilor a fost pregătit în cadrul întâlnirii de duminică, 21 august. Primul dintre evenimente, programat pentru joi, 1 septembrie, este un pelerinaj pe care tinerii îl vor face împre­ună cu părintele Gabriel la mănăstirile: Bistriţa, Dintr-un Lemn şi alte mănăstiri din zona Vâlcii. În 4 septembrie, va avea loc cea de-a VIII-a ediţie a „Duminicii naşilor şi finilor din Parohia Brânduşa”. La eveniment sunt chemaţi să participe toţi copiii cu vârsta până în 7 ani. Aceştia sunt aşteptaţi, cu naşii sau delegaţii naşilor lor (părinţi ori bunici), să vină la biserică şi să se roage împreună, apoi să primească Sfânta Împărtăşa­nie. Nu în ultimul rând, în data de 25 septembrie va avea loc cea de-a VII-a ediţie a Târgului Jucăriilor. „Acţiunea se va desfăşura după oficierea Sfintei Liturghii, în curtea bisericii.

Acesta este un act filantropic, care are ca scop colectarea de fonduri pentru copiii sărmani. Cu toţii avem acasă jucării care nu mai sunt folosite de copiii noştri, fie pentru că au prea multe, fie pentru că au crescut. Jucăriile pot fi «readuse la viaţă» şi pot fi folosite de alţi copii. Pot participa toţi cei doritori. Condiţiile participării sunt simple: jucăriile, odată aduse la Târgul Jucăriilor, se consideră donate parohiei noastre. Se pot aduce jucării începând de azi până în ziua târgului. Jucăriile aduse este bine să fie curate. Cei care aduc jucării în ziua târgului le dau voluntarilor, care le vor tria şi le vor aşeza pe una dintre măsuţe, apreciindu-le un preţ (spre exemplu, între 3 lei şi 15 lei). Un voluntar al parohiei va «vinde» jucăriile copiilor şi celor prezenţi la Târgul Jucăriilor, banii fiind ulterior contabilizaţi ca donaţii, pe baza unui proces-verbal semnat de membrii Consiliului parohial responsabili cu această acţiune. Jucăriile rămase vor fi donate, de asemenea, pe baza unui proces-verbal, către copii din secţiile de oncologie ale Spitalului de Urgenţă (nr. 1), din Craiova. Ne propunem ca în acest an să ajutăm tot copiii suferinzi de la Secția de Oncopediatrie a Spitalului nr. 1”, a spus pr. Gabriel Sorescu.

Scurt istoric al Bisericii „Sfântul Nicolae”-Brânduşa

Biserica, monument istoric şi de arhitectură, poartă hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae”, „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, „Sfânta Muceniţă Filoteia” şi, de la ultima sfinţire (3 iunie 1991), se mai prăznuieşte aici şi hramul primei duminici de după Rusalii, „Toţi Sfinţii”.

Menţionată documentar în anul 1746, când se crede că s-a împărţit oraşul în circumscripţii fiscale, Biserica Brânduşa se află în raza vechii aşezări a urbei, la 200 metri nord-vest de Piaţa Veche, de Casa Băniei şi de Fântâna Purcarului - situată lângă vechiul Han Hurezu. În proximitatea ei, la circa 100 de metri, se găsesc Paraclisul Mitropolitan „Maica Precista de la Dud” şi Muzeul de Istorie. În apropiere, pe strada Baraţi, funcţiona, în prima jumătate a sec. XVIII, în timpul stăpânirii austriece (1718-1739), o mănăstire de călugări franciscani - bărăţia -, instituţie care desfăşura o ofensivă de catolicizare în acest centru.

Anul zidirii Bisericii Brânduşa nu se ştie sigur. Unele documente spun că ar fi fost zidită din temelie la anul 1793, pe locul unei mai vechi biserici de lemn, de ctitorii Ştefan Pârşcoveanu, şetrar, Ioan Brăiloiu, stolnic, Dumitrache Vicşoreanu, Radu Pleşoianu, logofăt, şi Radu Măinescu, căpitan. La 1794, sfântul locaş este finalizat integral, deschizându-se astfel şirul slujbelor euharistice şi al celorlalte servicii liturgice, indispensabile credincioşilor din această latură a târgului. A rămas memorabilă însemnarea făcută de unul dintre preoţii slujitori din acea vreme, desfăşurată pe cinci file (2, 3, 4, 5 şi 6) ale Mineiului lunii ianuarie, tipărit la Râmnic, în 1779. Iată o parte din conţinut: „Acest Mineiu al lunii lui Ghen(ar) este al sfintei Biserici ce se prăznuieşte hramul Sfântului Erarh Nicolae şi Prea Cuvioasa Parascheva din Craiova, ce se cheamă Brânduşa şi am scris eu să se ştie, iunie 4, 1794, Poapa Iovan ot tam”.

Biserica este construită din zid de cărămidă subţire, în formă de corabie (navă), spre est în semicerc, iar spre vest cu pridvor deschis, susţinut de patru stâlpi rotunzi de cărămidă. Nu are turle, fiind singura biserică din Craiova construită în acest stil. Altarul, semicircular, este despărţit de naos prin catapeteasma de zid, de sus până jos. În interior, biserica este pardosită cu scândură, iar în pridvor, cu cărămidă în dungă. Forma în care se găseşte astăzi sfântul locaş este cea de la întemeierea ei, din 1793. Pictura din 1940 a fost restaurată cu cheltuiala lui Petre A. Măinescu, urmaşul ctitorilor, care a şi înzestrat-o cu strane şi cu tot mobilierul necesar din lemn de stejar sculptat.

La loc de mare cinste în istoria sfântului locaş sunt aşezaţi şi cei care au ostenit pentru zidirea sufletească a credincioşilor şi nu numai. Astfel, după construirea bisericii de zid, îi avem pomeniţi pe: pr. Iovan, slujitor al bisericii în anul 1794, pr. Badea Petru Fotescu şi pr. Gheorghe Matei Cutară, ambii pomeniţi în 1836, pr. Marin Dumitrescu, din 1863, pr. Luchian Iliescu, amintit în 1 ianuarie 1915, pr. Theodor Mirescu, 12 august 1934, pr. Alexandru Ionescu, în 1958, pr. Ioan M. Stoian, pomenit ca fiind slujitor aici la anul 1964.

Ultimii doi clerici care au ostenit la Altarul Bisericii Brânduşa au fost pr. Vasile Cârstea, din 26 octombrie 1974 până la 1 septembrie 2003, şi actualul preot paroh, Gabriel Sorescu, numit la data de 1 octombrie 2003.