417 ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia

Împlinirea a 417 ani de la intrarea voievodului Mihai Viteazul în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, a fost sărbătorită printr-o manifestare desfăşurată în faţa palatului în care acesta a locuit şi a statuii ecvestre ridicate în 1968 în amin­tirea primului unificator al ţărilor române. După oficierea unei slujbe religioase, au fost depuse coroane de flori din partea autorităţilor locale şi judeţene, iar muzeograful Tudor Roşu a evocat personali­ta­tea lui Mihai Viteazul şi importanţa istorică a evenimentului de acum 417 ani. Voievodul Mihai Viteazul a realizat prima unire politico-admi­nistrativă a celor trei ţări româ­neşti, Muntenia, Transilvania şi Moldova. Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599 şi s-a proclamat „Domn din mila lui Dumnezeu al Ţării Româneşti şi al Ardealului". Voievodul a organizat Cancelaria care a început să emită pentru prima dată în Transilvania acte oficiale în limba română, alături de cele în latină şi slavă. Domnitorul a pus la Alba Iulia bazele uneia dintre cele mai importante instituţii culturale româneşti din Transilvania, Mitro­polia Bălgradului. Într-un timp record, el a reuşit să construiască o nouă catedrală şi clădirile afe­rente pentru mitropolie, demolate însă de austrieci în 1715. Din timpul lui Mihai Viteazul se mai păstrează, astăzi, palatul în care acesta a locuit la Alba Iulia între 1 noiembrie 1599 şi 16 septembrie 1600. Voievodul a fost ucis de mercenari valoni în tabăra de la Câmpia Turzii, în apropiere de Turda, în 9 august 1601. Trupul acestuia a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut, dar capul a fost adus în Ţara Românească de unul dintre căpitani şi înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte, conform Agerpres.