Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania 450 de ani de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia

450 de ani de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Transilvania
Un articol de: Ziarul Lumina - 15 Septembrie 2017

Mai multe exemplare de carte veche - lucrări teologice, filosofice sau manuale şcolare, din care unele unicat, apărute începând cu secolul al XVI-lea în tipografiile care au funcţionat în Alba Iulia şi aflate în prezent în patrimoniul mai multor biblioteci din ţară, pot fi admirate în cadrul unei expoziţii la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) şi care poate fi vizitată până în 29 octombrie.

Expoziția „Tipăritu-s-au în Ardeal, în cetatea Belgradului. 450 de ani de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia” este o expoziţie care celebrează, aşa cum îi spune şi numele, aniversarea a patru secole şi jumătate de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia, a menţionat iniţiatorul acesteia, Florin Bogdan.

„Practic, propune celui care o vizitează o poveste. O poveste care începe în 1567, cu Rafael Hoffhalter, primul tipograf din Alba Iulia, trece pe la Lorincz, ucenicul diaconului Coresi, ajunge în secolul al XVII-lea, la Tipografia Princiară, sprijinită de principii Transilvaniei, unde s-au tipărit acte oficiale, manuale pentru colegii academice sau cărţi pentru români, în spiritul Reformei. Finalul acestui secol este dominat cumva de Tipografia Mitropoliei Ortodoxe, unde, pe lângă cărţile de cult, va apărea şi acel abecedar românesc, Bucoavna din 1699. În ceea ce priveşte activitatea tipografică veche, ea se încheie la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cu tipografia lui Ignac Batthyani, cea care a produs carte pentru Biserica Romano-Catolică în special”, a declarat Florin Bogdan, citat de Agerpres.

Printre cărţile expuse se află şi trei exemplare de carte unicat, respectiv un exemplar tipărit de tipograful Rafael în 1567, Christianus Schesaeus, Epithalamivm in honorem nvptialem magnifici domini Casparis Bökes de Korniat, Catehismul Calvinesc tipărit la Alba Iulia în 1648 şi un act de hirotonire tipărit în 1700, o Singhelie.

Este expus şi unul din cele trei exemplare, dintre care unul se găseşte la Londra, care se mai păstrează din primul abecedar, Bucoavna de la Alba Iulia din 1699. Nu lipsesc din expoziţie nici cărţi cu semnături ale unor personalităţi - Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I şi Simion Ştefan.

O piesă de bază a expoziţiei este Noul Testament, tipărit pentru prima dată în limba română la 1648 de către Simion Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei, volum aflat în patrimoniul muzeului din Alba Iulia.

Exemplarele aflate în expoziţie aparţin MNU Alba Iulia, Bibliotecii Sfântului Sinod, Bibliotecii Academiei Române - filiala Cluj-Napoca, Bibliotecii Central Universitare Cluj-Napoca, Bibliotecii Judeţene Mureş, Bibliotecii ASTRA Sibiu şi Bibliotecii Institutului Romano-Catolic din Alba Iulia, a menţionat directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu, citat de Agerpres.