Aniversarea a 100 de ani de la intrarea Armatei Române în Huedin

Protopopiatul Ortodox Român Huedin, Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin și Fundația Cultural-Filantropică „Protopop Aurel Munteanu” au sărbătorit 100 de ani de la intrarea Armatei Române în Huedin și implicit de la intrarea „de facto” a Huedinului în România Mare. Centenarul a fost marcat printr-o activitate organizată joi, 10 ianuarie, la sediul Protopopiatului Ortodox Român Huedin.

O parte a românilor din zona de nord-vest a Transilvaniei (județele Arad, Bihor, o parte din Sălaj, Satu Mare şi vestul judeţului Cluj) a rămas, și după 1 decembrie 1918, sub vechea administraţie maghiară, alături de care funcţionau Consiliile Naţionale Române, coordonate de Consiliul Dirigent și Marele Sfat Național.

Armata Română condusă de generalul Traian Moşoiu a intrat în Transilvania în fruntea Diviziei 7 Infanterie, iar la 20 noiembrie 1918, a ocupat oraşul Reghin, de unde a dat o „Proclamaţie către ardeleni”, în care arăta că nu venea „ca un cuceritor, căci voi v-aţi cucerit deja Ardealul, vin numai ca să cimentez ceea ce voi înşivă aţi cucerit. Cu noi aducem libertatea, iar dreptatea este scrisă pe steagurile noastre”. Generalul Traian Moşoiu s-a oprit din înaintare, pentru a nu influenţa deciziile Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

După actul de la 1 Decembrie 1918, Guvernul României şi Consiliul Dirigent al Transilvaniei au cerut guvernelor Antantei şi Ungariei „să se asigure de preluarea teritoriilor româneşti din Transilvania şi părţile vestice cu maximă celeritate şi fără incidente”. Armata Română şi-a grăbit înaintarea spre vest şi „a intrat triumfătoare în ziua de 24 decembrie 1918 în oraşul Cluj”.

Lucrările Conferinţei de Pace de la Paris au început la 18 ianuarie 1919, dar în timp ce aliaţii deliberau asupra liniei de demarcaţie dintre România şi Ungaria, aceasta din urmă şi-a format o armată din tot ce a putut aduna: jandarmi, voluntari secui, „honvezi”, comunişti („Gărzi Roşii”), „Legiunea Morţii”, Gărzi Naţionale Maghiare, „Gărzi de Oţel”. În zona Ciucea erau dislocaţi în jur de 5.000 de soldaţi maghiari care şi-au consolidat un sistem de apărare, declarând că se vor opune înaintării trupelor române. Aici, trupele maghiare iritate de iminenţa evacuării Transilvaniei, au provocat numeroase incidente, în cursul cărora au fost agresaţi şi ucişi zeci de români. De la începutul lunii noiembrie 1918 şi până la jumătatea lunii aprilie 1919, întreaga populaţie din zona locuită majoritar de români, aflată sub control maghiar, a fost ţinută sub teroare. Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care guvernul maghiar nu a recunoscut hotărârea luată la Alba Iulia.

În zona Huedinului, pe data de 3 ianuarie 1919, Armata Română a cucerit puncte strategice importante pe dealurile din apropierea Huedinului, la est de acesta, iar în 10 ianuarie, Batalionul I din Regimentul 10 Infanterie Putna a intrat în Huedin și a întărit apărarea, ocupând „puncte tari din teren în eventualitatea unui atac din Munții Apuseni”.

Martor ocular al evenimentelor, Ioan Potra a Luchii din Bologa, relata în memoriile sale: „în ziua de 10 ianuarie Batalionul I din Regimentul 10 de Infanterie intră în târguşorul Huedin, unde este primit cu mare însufleţire de către românii din localitate şi satele din jur. În piaţă să întinse o horă în care să prinseră tinerii, bătrânii, soldaţii şi ofiţerii, o adevărată zi de sărbătoare şi zi de bucurie pentru neamul românesc. Bandele de secui, unguri şi evrei, parte din ei au fost lepădată armele şi stau ascunşi prin case, parte s-au fost retras spre Ciucea, unde s-au pregătit să opună rezistenţă. După ce batalionul din armata română pomenit mai sus s-a încartiruit în Huedin, a trimis patrule de recunoaştere în toate direcţiile. O astfel de patrulă a sosit şi în comuna noastră (Bologa). Bucuria locuitorilor a fost de nedescris, îi pofteau pe la casele lor unde le ofereau mâncare şi băutură, umblau grupuri, grupuri de locuitori după ei să-i vadă şi să-i admire. Am văzut pe un bătrân că le-a sărutat hainele de pe ei, atât de mult îi iubeau”.

Atmosfera de acum 100 de ani a fost evocată în 10 ianuarie 2019, la sediul Protopopiatului Ortodox Român Huedin. După slujba de Te Deum săvârșită de protopopul Dan Ionuț Lupuțan alături de preoții Mircea Dejeu și Tudor Petrovici, protopopul Huedinului a vorbit despre buna colaborare dintre Biserică și Armata Română, de-a lungul istoriei poporului român.

Grupul vocal-bărbătesc „Craii Măgurii” din Bucea, comuna Negreni, a intonat imnul național, apoi au luat cuvântul prof. Nicolae Șteiu, prof. Horea-Dorin Matiș și prof. dr. Cristian-Claudiu Filip, care au marcat importanța evenimentului de acum un secol, pentru locuitorii Huedinului.

În ultima parte a manifestării, Grupul vocal-bărbătesc „Craii Măgurii” din Bucea, comuna Negreni, coordonat de pr. Mircea Dejeu, a lansat CD-ul „Măi române, sună goarna!” - Cântece patriotice dedicate Centenarului Marii Unirii (1918 – 2018). Cu acest prilej publicul a intonat cântecele alături de membrii corului.

Cu acest prilej, protopopul Dan Ionuț Lupuțan, i-a oferit părintelui Mircea Dejeu, Distincția Protopop Martir Aurel Munteanu, pentru susținerea și promovarea activităților legate de Centenarul Marii Uniri.

Grupul Vocal Bărbătesc „Craii Măgurii” din Bucea, județul Cluj, are membri cu vârste între 25 și 75 de ani, cu profesii și ocupații diverse. Repertoriul cuprinde colinde, cântece religioase, patriotice, de uliță, de petrecere și cătănie. „Craii” se prezintă pe scenă la spectacole, în costumul tradi­țional, de vară sau iarnă, specific satului de pe Valea Crișului Repede. Grupul a participat la mai multe concerte și spectacole, iar în decembrie 2016, cu sprijinul Radio Renașterea, grupul a înregistrat primul CD cu colinde intitulat „Pogorât-a, pogorât”. În noiembrie 2017, grupul a înregistrat cel de-al doilea CD intitulat „Cântece de petrecere, uliță și cătănie”.

Cu ocazia sărbătoririi Centenarului de la intrarea „de facto” a Huedinului în România Mare, a fost realizată și o expoziție cu imagini ale Armatei Române la Ciucea, în drum spre Oradea, ale eroilor și combatanților din Primul Război Mondial, ale monumentelor eroilor din Primul Război Mondial, din localități din jurul Huedinului, iar pe parcursul activității, imaginile au fost și proiectate cu ajutorul videoproiectorului. La eveniment au fost prezente oficialități locale și județene, reprezentanți ai armatei (rezer­viști), preoți, cadre didactice, elevi, numeroși partici­panți, mulți îmbrăcați în costume populare, conform Protopopiatului Huedin.