„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Biserica din Șura Mică, locul unde tinerii primesc învațătura sfântă
Comunitatea românilor din Șura Mică, județul Sibiu, a fost mereu legată de locașul de închinare pentru zidirea căruia care s-au depus multe eforturi în trecut. Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Șura Mică este și acum locașul unde comunitatea se adună nu doar pentru rugăciune, ci și pentru diferite activități educative și culturale.
Localitatea Șura Mică este așezată între orașele Sibiu și Ocna Sibiului, în vecinătatea satului Rusciori. A fost cunoscută de-a lungul vremii sub mai multe denumiri: „Kliseern”, „Kleinscheuern”, „Kiscsur”, „Parvum Horeum”. Aceste denumiri date satului demonstrează vechimea acestei așezări, despre care nu se știe cu exactitate când a fost întemeiată și cine au fost primii locuitori din vechime. Istoricul Nicolae Stoicescu amintește, în lucrarea „Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Transilvania”, că pe teritoriul comunei Șura Mică au fost descoperite, pe locul numit „Râșloava”, vestigii din secolul al IV-lea și al IX-lea prin care este atestată locuirea acestei zone și după retragerea romanilor din Dacia. Același istoric spune că localitatea actuală a fost întemeiată de coloniștii sași. Nicolae Stoicescu amintește și prima atestare documentară a satului la 1323, cu denumirea „Parvum Horeum”. Din nefericire, satul aflat în apropiere de Sibiu a fost în mai multe rânduri distrus de războaie și de catastrofe. În anii 1432, 1437-1438 și 1493 localitatea avea să fie jefuită de turci, iar în anul 1600 treceau pe acolo trupele lui Mihai Viteazul. În 1705 satul era jefuit de participanții la răscoala curuților, sub conducerea lui Francisc Rakoczi al II-lea. Nu a fost apărat nici de catastrofe, precum incendiul din 1733 și cutremurul din 1977.
Prima biserică, în secolul al XVIII-lea
O dovadă a existenței unei comunități românești la Șura Mică o găsim într-un document din 1721, în care se menționează că satul avea la acea vreme 54 familii de sași şi 18 familii de români.
Monografia Parohiei Șura Mică menționează că mult timp românii din sat n-au avut biserica lor. În anul 1740, 30 de familii de români ortodocși au vrut să-şi construiască un locaş de rugăciune pe un teren unde se află în zilele noastre cimitirul comunal. Inițiativa lor a fost stopată de mai multe ori de comunitatea săsească. Din monografia parohiei şi din Registrul istoric al Primăriei Şura Mică aflăm că „în jurul anului 1780, Ministerul unguresc de culte a dat ordin sașilor să pună românilor teren la dispoziție pentru construirea bisericii, obligându-i să le dea şi mijloace de ajutor. Măsura a fost luată de minister în urma trecerii românilor la confesiunea greco-catolică”.
Biserica pentru care s-a primit aprobare la acea vreme a fost construită din lemn, pe terenul unde se află în prezent casa parohială. S-a cumpărat o fostă biserică ortodoxă de mănăstire dintr-o comună din mărginimea Sibiului. În această biserică s-au oficiat slujbele religioase până în anul 1889, când s-a construit actuala biserică a parohiei, locaș de cult cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. La acea vreme preotul românilor era Aron Mihuleţiu.
Parohia Șura Mică a fost administrată până la 1804 de preotul din Ocna Sibiului care oficia şi sfintele slujbe. De la 1804 avea să funcționeze și Parohia Șura Mică. În 1948, comunitatea din Şura Mică a revenit fără nicio problemă la credința ortodoxă. De altfel, în extrasul de Carte Funciară biserica ridicată la 1889 în Șura Mică n-a figurat niciodată ca locaș greco-catolic.
Lucrările de extindere
Biserica din Șura Mică a fost construită în formă de navă, din cărămidă şi cu un turn-clopotniță la intrare. Dimensiunile reduse ale locașului de închinare au dus în timp la nevoia extinderii sale. Regimul comunist nu a permis începerea unor astfel de lucrări, ci abia după evenimentele din 1989, comunitatea din Șura Mică avea să pornească aceste importante lucrări la biserica parohială.
„După anul 1989, când condițiile au fost prielnice, mai exact în anul 1992, la cererea credincioșilor, am luat inițiativa de a extinde biserica. Locașul de cult nu mai corespundea nevoilor liturgice și a fost mărit de la 87 de metri pătrați la 170 de metri pătrați, prin demolarea absidei altarului vechi și construirea a două abside laterale, precum și absida altarului. După ce am făcut dovada că biserica nu este monument istoric, am primit autorizația de construcție. În cei zece ani cât a durat extinderea bisericii s-au mai făcut și alte lucrări cum ar fi înlocuirea totală a lemnului de pe turnul bisericii, înlocuirea parțială a lemnului de pe biserică, înlocuirea tablei de zinc cu tablă de aluminiu de pe turn și de pe acoperișul troiței de la intrare, s-au montat două cruci noi de aluminiu pe turn și pe troiță, s-a înlocuit țigla de acoperiș, s-au făcut lucrări de drenaj exterior și interior, s-au înlocuit podelele cu parchet laminat, s-au dublat geamurile și s-au înlocuit ușa de la intrare, s-au pus pavele de ciment în jurul bisericii și s-a făcut gard nou, cu sprijinul Primăriei Șura Mică”, ne-a spus parohul de la Șura Mică, Ilie Fleșer.
În perioada 2001-2003, biserica a fost pictată în tehnica „fresco” de pictorul Nicolae Tolea din Mediaş, iar în 18 noiembrie 2003, locașul a fost sfințit de Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Casa parohială din Șura Mică a fost construită în anul 1939. „Locuința a fost supusă la două reparații capitale. Prima a avut loc în 1985, când s-a amenajat baia, s-au introdus apa curentă și gazul metan, s-a refăcut acoperișul, s-a zugrăvit la exterior și la interior și s-au făcut patru sobe de teracotă. În 2007 s-a făcut un drenaj, s-a placat la exterior cu polistiren și vopsea lavabilă, iar la interior s-au făcut șape de ciment, s-au pus parchetul laminat și tavanele false, s-a vopsit interiorul cu vopsea lavabilă și s-au schimbat ușile și geamurile. De asemenea, în 2015 am montat încălzirea centrală”, ne-a mai spus pr. Ilie Fleșer.
Catehizare și ateliere de icoane
Cea mai importantă lucrare din ultimii ani în Parohia Șura Mică a fost înființarea și ridicarea unei clădiri pentru Centrul social de zi pentru copiii din comunitate și a unei capele mortuare. Centrul este ocrotit de Sfânta Ana și a fost ridicat în perioada 2009-2015, la inițiativa și sub îndrumarea preotului Ilie Fleșer. Centrul de zi a fost ridicat pentru a răspunde nevoilor pastorale și misionare din parohie, unde copiii aveau nevoie de un spațiu pentru diferite activități de creație și educative.
„În anul 2008 am primit distincția de iconom stavrofor de la Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu, ceea ce m-a ambiționat să trudesc și mai mult în ogorul Domnului. Am început în 2009 ridicarea centrului social și a capelei, lucrări care au durat șapte ani. Am avut sprijinul Arhiepiscopiei Sibiului, al credincioșilor din Șura Mică, al Primăriei Șura Mică și al unor sponsori externi. Centrul are o sală mare, bucătărie cu toate dotările necesare și grup sanitar. Avem încălzire prin pardoseală și aer condiționat pe timpul verii. În acest centru avem în fiecare săptămână ore de catehism și ateliere de icoane pe sticlă pentru copiii de la școala din sat. Avem o foarte bună colaborare cu școala gimnazială din Șura Mică. Împreună cu această instituție am avut proiecte educative și de informare. În fiecare post al Crăciunului și Paștilor avem aproximativ 200 de elevi de la școală care se spovedesc și se împărtășesc și apoi primesc daruri din partea parohiei. Tot în aceste două posturi avem în atenție familii defavorizate care sunt ajutate cu alimente și îmbrăcăminte”, ne-a spus pr. Ilie Fleșer.
Centrul „Sfânta Ana” din Șura Mică a fost sfințit de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului pe 30 aprilie 2017, când ierarhul a liturghisit în biserica parohială și a binecuvântat credincioșii care au stat alături de preotul Ilie Fleșer în acest proiect important din comunitate.
Programe de tip after-school
Între evenimentele importante găzduite de Centrul de zi pentru copii „Sfânta Ana” din Șura Mică este și serbarea de 8 martie din 2015, organizată la finalizarea lucrărilor de ridicare a așezământului socio-cultural. Evenimentul a adunat peste 100 de elevi de la Şcoala Gimnazială din Şura Mică, însoţiţi de mame şi bunici, învăţătoare şi profesoare. Elevii au pregătit o serbare pentru inaugurarea centrului parohial unde au posibilitatea să primească învățătură despre mântuirea omului în Biserică. Cadrele didactice de la şcoala din Şura Mică s-au străduit să facă din serbarea de 8 martie un eveniment deosebit, care să rămână mult timp în amintirea parohiei gazdă. De asemenea, icoanele pe sticlă realizate de cei mici în cadrul atelierelor organizate de şcoala şi parohia din Şura Mică au fost expuse la centrul de zi.
„Sperăm să aducem la activitățile noastre toţi elevii şcolii din sat, pe clase. Vom avea aici şi programe after-school, pentru că avem o relaţie extraordinară cu profesorii de la Şcoala Generală, care vor veni după orele de curs să-i ajute pe copii la activităţile lor. Un proiect foarte important pentru noi este atelierul de pictură a icoanelor pe sticlă, realizat împreună cu doamnele profesoare“, ne-a mai spus parohul Ilie Fleşer.
Pentru cei peste 32 de ani de slujire la Șura Mică, părintele Ilie Fleșer a primit recent, în cadrul primei ediții a Zilelor Comunei Șura Mică, titlul de cetățean de onoare al comunei sibiene. Comunitatea și-a exprimat, astfel, recunoștința pentru eforturile depuse de preotul Ilie Fleșer în acești ani de păstorire la Șura Mică, timp în care s-au realizat multe proiecte parohiale.