„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Calfele călătoare, pentru a noua oară la Sibiu
Până în 16 august, sibienii şi turiştii aflaţi în cetatea transilvană au posibilitatea să-i vadă din nou la lucru pe tinerii meşteşugari veniţi din ţări precum Germania, Franţa şi Elveţia, în cadrul unui proiect de susţinere a calfelor călătoare. Calfele şi-au deschis atelierele pe Strada Cetăţii şi au pregătit două expoziţii, prezentări, filme documentare şi un concert inedit.
Cu o îndelungată tradiţie în Europa, calfele călătoare duc mai departe o moştenire inestimabilă în domeniul meşteşugurilor clasice, pierdute în zilele noastre prin tehnologizarea proceselor de fabricare. Mai presus de aceasta este doar codul după care tinerii se iniţiază în aceste meşteşuguri, devenind calfe călătoare independente sau membri ai unor bresle renumite. Sunt bine cunoscute regulile de intrare în aceste călătorii: nu trebuie să fii căsătorit, nu trebuie să ai mult de 30 de ani, iar timp de trei ani nu trebuie să te apropii mai mult de 50 de kilometri de locurile natale. La toate acestea se adaugă regulile specifice fiecărei bresle de calfe.
Calfele sunt uşor de recunoscut pentru că poartă costumul specific format din pantaloni evazaţi, cămaşă, vestă, pălărie şi bocanci. La călătorie pot participa bărbaţi şi femei, dornici să se specializeze într-o meserie anume. La început sunt însoţiţi de un mentor, care le prezintă regulile şi îndatoririle, precum şi experienţele avute în călătoriile iniţiatice.
Conform site-ului casacalfelor.eu, la ora actuală există 700-800 de calfe călătoare aflate în plin proces de iniţiere în diferite locuri din Europa. Majoritatea acestora este formată din calfe independente, dar există şi membri ai unor bresle renumite. Cele mai cunoscute reuniuni ale calfelor sunt Gruparea de calfe „Freier Begegnungsschacht“, Uniunea străină pentru libertate, Oneştii zidari şi cioplitori în piatră străini, Frăţia lui Roland şi Asociaţia cinstită şi pricepută a Vogtlanderilor germani. Cele patru oraşe care găzduiesc aceste calfe călătoare, indiferent de statutul lor, sunt Rügen, Neustadt pe Wein strasse, Leipzig şi Sibiu. La sfârşitul călătoriei lor, tinerii se pot considera adevăraţi meşteri în diferite domenii: fierărie, prelucrare a lemnului sau a pietrei, zidărie, tâmplăriei, dulgherie etc.
Tradiţie reluată din 2007
Prin intermediul Asociaţiei Casa Calfelor din Sibiu, din 2007 s-a reluat vechea tradiţie de a găzdui pentru câteva săptămâni tineri meşteşugari din Europa, veniţi în cetatea transilvană să se instruiască şi să descopere românilor întreaga frumuseţe a călătoriei lor. Chiar dacă din 2002 calfele au început să revină la Sibiu pe cont propriu, dar nu regulat, abia din 2007 s-au făcut demersuri pentru sprijinirea lor. Proiectul este intitulat „Transfer european de cultură şi cunoştinţe prin intermediul calfelor călătoare“ şi este cofinanţat de Primăria Municipiului Sibiu şi Consiliul Local Sibiu. Primul obiectiv al calfelor la Sibiu a fost tocmai renovarea Casei Calfelor din Piaţa Huet, după care au urmat alte clădiri.
Calfele sosite la Sibiu sunt din diferite ţări europene, cunosc mai multe meşteşuguri şi sunt gata să împărtăşească trecătorilor din cunoştinţele şi experienţele lor. Sibienii îi pot vedea la lucru pe Strada Cetăţii, între Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor, unde calfele şi-au amenajat atelierele de fierărie, dulgherie şi de cioplit în piatră. Sunt puse la vânzare şi diferite obiecte de metal, lemn sau piatră, iar fondurile sunt destinate susţinerii acestui proiect al calfelor călătoare. Dincolo de bariera impusă de limbile vorbite de calfe, sibienii au posibilitatea să vadă cum se lucrează diferitele obiecte în stil tradiţional, cu unelte, cuptoare şi materiale folosite de meşterii de altădată. Dacă sibienii sunt familiarizaţi cu prezenţa şi atelierele calfelor călătoare, pentru sutele de turişti aflaţi acum în cetatea transilvană aceste locuri unde renasc meşteşugurile vechi sunt de un farmec aparte. „N-am mai văzut niciodată aşa ceva. Ştiam de calfe din cărţi şi nu credeam că le voi vedea cu ochii mei“, ne-a mărturisit unul dintre turişti.
Expoziţii, prelegeri şi concert
Anul acesta, Asociaţia Casa Calfelor din Sibiu a pregătit mai multe surprize sibienilor. Pe lângă atelierele de la cele două turnuri amintite, trecătorii vor admira fotografii, obiecte de metal, lemn sau piatră realizate de calfele din anii trecuţi. Toate acestea fac parte dintr-o expoziţie amenajată pe balconul spaţiului care uneşte Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor. Fotografiile expuse prezintă nu doar obiecte realizate de calfe, ci şi momente din experienţele anilor trecuţi, activităţi de documentare sau relaţionări cu publicul. În apropiere de Casa Calfelor din Piaţa Huet, locul unde sunt găzduiţi tinerii meşteşugari, trecătorii vor cunoaşte mai multe despre istoria calfelor, breslele acestora şi legăturile lor cu Sibiul, prin intermediul celei de a doua expoziţii din acest an.
Conform unui comunicat oficial remis de Asociaţia Casa Calfelor din Sibiu, în fiecare sâmbătă, publicul are posibilitatea să petreacă o seară alături de calfe şi să afle mai multe despre tradiţiile, meşteşugurile, călătoriile şi planurile lor. Vor fi vizionate filme documentare şi vor avea loc mai multe prezentări. De asemenea, sâmbătă, 25 iulie, organizatorii au pregătit un concert inedit în curtea Colegiului Naţional „Samuel von Brukenthal“. Foste calfe călătoare, membrii formaţiei „Lads Go Baskin“ au prezentat la Sibiu albumul „Trei anotimpuri şi o zi“, care povesteşte experienţa de a fi intrat în călătoria iniţiatică şi de a merge în atâtea locuri minunate. Pentru publicul care îndrăgeşte calfele, Consulatul Republicii Federale Germania şi Asociaţia Casa Calfelor Sibiu au pregătit şi alte surprize celor care au petrecut această seară în compania oaspeţilor. De asemenea, ieri, 26 iulie, Julian Letsche a citit în faţa Casei Calfelor din Piaţa Huet din cele două cărţi „Auf der Walz“ / „În călătorie“ şi „Mit Stock und Hut“ / „Călătorind cu baston şi pălărie“.