Campania „Ascultă Oraşul NeVăzut”, la Cluj-Napoca

Asociaţia Pontes, în parteneriat cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală Cluj-Napoca şi Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) Filiala Cluj-Napoca, desfăşoară proiectul „Paşaport de succes pentru copii şi tineri cu deficienţe de vedere”. Obiectivul general al proiectului constă în reducerea inegalităţilor şi a excluziunii sociale a copiilor şi tinerilor cu deficienţe de vedere, prin implicarea participativă a societăţii într-o reţea sustenabilă pe termen mediu şi lung la nivelul comunităţii.

Proiectul destinat atât persoanelor nevăzătoare cât şi celor cu vedere este finanţat cu sprijinul Programului RO10 - CORAI, prin Granturile SEE 2009-2014, şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 883.936,00 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă solicitată 795.542,40 lei. Obiectivul general al proiectului constă în reducerea inegalităţilor şi a excluziunii sociale a copiilor şi tinerilor cu deficienţe de vedere prin implicarea participativă a actorilor sociali publici şi privaţi locali într-o reţea sustenabilă pe termen mediu şi lung la nivelul comunităţii.

Grupul ţintă al proiectului este format din 322 de persoane, dintre care 100 de copii şi tineri cu deficienţe de vedere, 22 de factori de decizie şi specialişti ai sectorului public şi privat, precum şi repezentanţi ai grupurilor de cetăţeni.
Printre obiectivele proiectului se numără dezvoltarea unei reţele de 22 specialişti aleşi din rândul actorilor sociali publici şi privaţi co-interesaţi în problematica persoanelor cu deficienţe de vedere, în vederea conceperii (timp de patru luni) şi monitorizării (pe parcursul a opt luni) consecvente a unui plan de acţiune menit să diminueze fenomenul de discriminare, la nivelul judeţului Cluj.
Prin proiect se urmăreşte lansarea unei campanii de informare şi conştientizare cu privire la fenomenul de discriminare a persoanelor cu deficienţe de vedere, la nivelul judeţului Cluj. Campania se desfăşoară în perioada iulie 2015 - aprilie 2016, sub conceptul „Ascultă Oraşul NeVăzut”.
Planul de acţiune realizat cu ajutorul reţelei de specialişti va fi testat pe un eşantion de 100 copii şi tineri cu deficienţe de vedere din judeţul Cluj prin implicarea acestora în activităţi: consiliere psihologică având ca obiectiv general dezvoltarea stimei de sine şi a încrederii în sine; dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă; activităţi comune cu copiii şi tinerii voluntari văzători (tabere, excursii, ziua porţilor deschise). Proiectul se desfăşoară în perioada 1 mai, 2015 – 30 aprilie 2016.

Cina pe întuneric

În cadrul Campaniei „Ascultă Oraşul NeVăzut”, iniţiatorii proiectului „Paşaport de succes pentru copii și tineri cu deficienţe de vedere” au adus împreună, la diverse activităţi, tineri cu şi fără deficienţe de vedere, astfel încât cei care văd să poată să înţeleagă mai bine lumea şi provocările celor care trăiesc fără vedere.
Aceste activităţi comune au constat în excursii, plimbări cu hidrobicicleta pe lacul Chios, în subteran, la Salina Turda, sau într-o sesiune de căţărat, într-un spaţiu special amenajat.
De asemenea, printre acţiunile care fac parte din campania „Ascultă Oraşul NeVăzut”, se numără şi cinele la care mai mulţi tineri văzători, aflaţi în beznă totală, au fost serviţi la masă de tineri nevăzători. Cu toţii, fără deosebire, s-au putut bucura de gustul preparatelor, iar persoanele văzătoare au avut posibilitatea să descopere o parte din universul celor fără vedere.
“Cina pe întuneric nu face altceva decât să-i pună pe cei văzători în situaţia de a se ghida numai cu auzul şi cu celelalte simţuri, în afară de văz, pentru a trăi, astfel, experienţa nevăzătorilor”, a spus Dan Lionte Malus, expert în cadrul campaniei de conştientizare şi informare.
Astfel, tinerii nevăzători au povestit despre problemele cu care se confruntă zilnic, atunci pleacă de acasă spre serviciu, pentru că mulţi dintre ei au profesii precum: programatori IT, psihologi, maseuri, profesori. Ei au arătat care sunt dificultăţile lor atunci când se lovesc de sistemul birocratic care nu este, în prezent, pregătit să le ofere sprijin atunci când au de întocmit documente sau de plătit chiar şi facturi curente.
Tinerii nevăzători au povestit cum percep sprijinul celor din jur, sau, uneori, refuzul acestora, care sunt speranţele lor, cum îşi duc traiul de zi cu zi, acasă, pregătind mâncarea preferată, ascultând muzică sau vorbind la telefon, sau prin reţelele de socializare cu prietenii.
„Nevăzătorii nu sunt cu nimic mai deosebiţi decât văzătorii: au aceleaşi dorinţe, se bucură, se relaxează în acelaşi fel ca oricare alt om şi într-un mediu familiar pot face aproximativ 90% dintre lucrurile zilnice” a spus Dan Lionte Malus, care a adăugat că „scopul proiectului este diminuarea barierelor de comunicare dintre văzători şi nevăzători în spaţiul public şi diminuarea discriminării negative în relaţiile nevăzătorilor cu instituţii publice şi firmele private din judeţul Cluj. Pentru aceasta, organizăm campanii de informare şi instruire a unor specialişti din instituţiile publice cu privire la modul corect în care pot să răspundă solicitărilor persoanelor nevăzătoare. De asemenea, vom desfăşura şi alte activităţi cu copii şi tineri văzători şi nevăzători până la finalizarea proiectului în luna aprilie 2016. În activităţile de până acum tinerii nevăzători s-au remarcat prin dorinţa de a face lucruri noi, fără teamă, prin atitudine pozitivă şi umor”, a mai spus Dan Lionte Malus.

Ghid practic de ajutorare a nevăzătorilor

Acest proiect a fost iniţiat de Asociaţia Pontes, împreună cu ASCOR Cluj şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca pentru că de multe ori societatea, membrii săi, nu ştiu să se comporte cu nevăzătorii, cum să le acorde ajutor. În acest sens, asociaţia a elaborat şi un mic ghid practic, intitulat „Paşi mici pentru un ajutor potrivit”. Din acest ghid, orice persoană poate afla cum pot ajuta nevăzătorii în anumite situaţii precum urcarea în autobuz sau autoturism, ghidarea în spaţii largi sau înguste, traversarea trecerii de pietoni, marcarea corectă a săpăturilor de pe trotuar sau de pe stradă, sau a canalelor, ajutorul oferit la cumpărături etc.
De asemenea, una din componentele proiectului este sensibilizarea instituţiilor publice, pentru că nevăzătorii interacţionează cu instituţiile publice, fie ele primărie, spital, bancă etc. iar acestea nu au servicii adaptate pentru ei, conform celor precizate de Dan Lionte Malus: „În sensul acesta noi facem o serie de întâlniri, cu un grup de instruire a unor persoane cheie din aceste instituţii, pe care îi chemăm să îi cunoască pe nevăzători şi să afle care sunt problemele acestora, iar aceştia, la rândul lor să meargă apoi în instituţii unde să povestească celorlalţi şi să le spună că într-una din zile e posibil să vină în acea instituţie o persoană nevăzătoare şi pe care trebuie să o abordeze cu servicii accesibilizate. Astfel, într-o instituţie ar trebui să existe o singură persoană, recunoscută de toţi din acea instituţie, care, atunci când vine un nevăzător, cu o anumită cerere, să îl însoţească pentru a-şi rezolva problema”.

Partenerii din proiect

Asociaţia Pontes, promotorul de proiect, a desfăşurat timp de opt ani proiecte și acțiuni care îndeplinesc misiunea de a promova şi contribui la ajutorarea persoanelor cu dizabilităţi vizuale şi cumulate; de a forma şi cultiva opinia publică în legătură cu problemele persoanelor cu dizabilităţi vizuale şi asociate, de a colabora cu persoane juridice similare, din ţară sau străinătate. Membrii asociației sunt în mare parte persoane cu deficiențe de vedere şi care au interesul ca activităţile proiectului să se desfăşoare şi după finalizarea proiectului, menţinând şi motivând factorii de decizie și specialiștii implicaţi în rețea, multiplicând activităţile şi rezultatele pozitive la nivelul altor comunităţi din regiune sau din țară, care nu au fost cuprinse în proiect.
Direcția de Asistență Socială și Medicală, serviciu public în subordinea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, are rolul de a identifica şi a soluţiona problemele sociale ale comunităţii, respectiv protecţia drepturilor copilului, familiei, persoanelor singure defavorizate, persoanelor vârstnice dependente, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în situație de risc social.
Tinerii din cadrul ASCOR, filiala Cluj, sunt parteneri în cadrul acestui proiect, având o activitate bogată cu nevăzătorii. „Au acţiuni săptămânale cu ei şi le cunosc mai bine problematica. Tinerii de la ASCOR au activităţi de viaţă independentă cu ei, adică gătesc cu ei, au orice activităţi pe care le face orice om obişnuit”, a mai spus Dan Lionte Malus, expert în cadrul campaniei de conştientizare şi informare.