Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul

La Denia din săptămâna a cincea din Postul Sfintelor Paşti, a fost citită una dintre cele mai impresionante compoziții liturgice ale Ortodoxiei, Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, ce reiterează întreaga istorie a mântuirii neamului omenesc și pregătirea acestuia pentru Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Cel ce a scăpat neamul omenesc din robia păcatului și a morții.

La Catedrala mitropolitană din Sibiu a fost oficiată miercuri, 29 martie, Denia Canonului cel Mare de către Înalt­preasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi format din cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu și slujitori ai locașului de cult.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul studenților teologi dirijat de pr. lect. dr. Sorin Dobre. Credincioșii au participat în număr mare la slujbă și au primit binecuvântare arhierească pentru a se pregăti duhovnicește în această perioadă rămasă până la Săptămâna Patimilor și praznicul Învierii Domnului.

„Săptămâna a cincea din Postul Mare este marcată de Denia Canonului cel Mare și Denia Imnului Acatist. Canonul cel Mare face parte din slujba utreniei de joi și se citește integral, însă în prima săptămână a postului a fost împărțit în patru, pentru a ne obișnui în această perioadă cu smerenia și cu pocăința. În această seară l-am ascultat în deplinătatea lui. Sunt aproape 300 de imnuri, alcătuite la singular: eu plâng păcatele mele, eu cer de la Dumnezeu să-mi dea căință, iar în această plângere a mea mă raportez mereu la modelele desăvârșite pe care nu le-am urmat, și la modelele rele pe care le-am imitat. Canonul con­ține și cântarea a doua, care lipsește din toate canoanele Utreniei noastre. Această cântare este una de umilință, de smerenie și există doar în acest canon”, ne-a spus IPS Mitropolit La­urențiu. Vineri seara în săptămâna a cincea din Postul Mare se va oficia Denia în cadrul căreia se va citi Acatistul Bunei Vestiri.

Canonul la Alba Iulia

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a slujit la Denia Canonului Sfântului Andrei Criteanul, în Catedrala Reîntregirii din Cetatea Marii Uniri. În meditația duhovnicească rostită la finalul slujbei, ierarhul a vorbit despre importanța pocăinței în viața creștinului şi a prezentat câteva modele de pocăință ilustrate în textul Canonului Sfântului Andrei Criteanul, zăbovind asupra semnificației corabiei lui Noe din Vechiul Testament: „O sută șaizeci de ani, ușa corabiei lui Noe a fost deschisă, și Dumnezeu îi invita pe oameni să intre în ea. Când a venit potopul cei ce au intrat au fost salvați, iar cei ce au trăit în fărădelegi și nu s-au pocăit au fost înghițiți de acest catastrofal deluviu. Tot așa, acum fiind epoca harului, Dumnezeu ne cheamă să intrăm în staulul mântuirii, în corabia mântuirii, deoarece va veni o zi a sfârșitului personal al fiecăruia, când ușa se va închide. «De nu vă veți pocăi, toți veți pieri» ne spune Domnul în Sfintele Scripturi, iar Fericitul Augustin zice așa: «Faptul că Dumnezeu nu ne-a descoperit ziua morții sau a sfârșitului nostru este un lucru mântuitor care ne determină să ne îndeletnicim cu gândul mântuitor la cele din urmă ale noastre»”, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Rânduiala Deniei la Deva

Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a slujit la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Deva, unde a săvârșit slujba Deniei Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. În cuvântul de învățătură PS Episcop Gurie i-a îndemnat pe cei prezenți la pocăință, care, alături de smerenie, reprezentintă cea mai eficientă unealtă în lupta cu păcatul, pentru curățirea sufletelor spre întâmpinarea praznicului Învierii Domnului Iisus Hristos. Rânduiala Deniei Canonului cel Mare este îmbogățită și de citirea vieții Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, al cărei cuprins descoperă un model de întoarcere la credință, prin pocă­ință și rugăciune neîncetată.