„Chiriacodromion contemporan”, apărut la Editura „Renaşterea”

La Editura Renaşterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a apărut volumul „Chiriacodromion contemporan”, al cărui autor este Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Volumul conţine predici rostite în duminicile de peste an, culese de arhidiaconul Claudiu Ioan Grama.

Volumul cu predicile rostite de IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a primit numele „Chiriacodromion contemporan”, sugerând, astfel, parcursul duhovnicesc pe care credincioşii îl pot face duminică de duminică, prin participarea la Sfânta Liturghie şi ascultarea predicii rostite de la amvon. „Termenul «Chiriacodromion» este de provenienţă greacă şi vine de la cuvintele – «ἡκυριακὴ ἠμέρα», adică ziua Domnului – duminica şi de la «ὁδρόμος», adică alergare, mergere, curgere. Cu alte cuvinte, modul în care curg sau se desfăşoară duminicile. Ideile ce m-au călăuzit în întocmirea predicilor au fost sugerate de pericopele duminicilor. Cu siguranţă că fiecare pericopă ne poate sugera multe alte subiecte. Cele pe care le-am meditat au trecut prin sufletul meu. Cartea le poate fi folositoare preoţilor, dar şi credincioşilor, pentru a aprofunda textele evangheliilor duminicale”, arătă IPS Mitropolit Andrei în prefaţa volumului.
Nu în ultimul rând, titlul volumului arată filiaţia cu tradiţia ortodoxă veche românească ilustrată în cărţile de învăţătură tipărite în secolele trecute, aşa cum erau şi cele tipărite la Alba Iulia, vechiul Bălgrad, centru mitropolitan.

„În 1699, se tipărea în Alba-Iulia o cazanie numită «Chiriacodromion». Ea reproducea predicile sau cazaniile tipărite de Sfântul Mitropolit Varlaam la Iaşi, în 1643, lucrare cunoscută de-a lungul vremii sub numele de «Cazania lui Varlaam» sau «Carte românească de învăţătură»”, mai arată ierarhul, în prefaţă.

De asemenea, IPS Mitropolit Andrei mărturiseşte că în cei 38 de ani de când predică „încerc să le împărtăşesc oamenilor învăţătura Domnului Hristos. Sunt convins de afirmaţia Sfântului Apostol Pavel din Epistola către Romani: «credinţa este din auzire, iar auzirea, prin cuvântul lui Hristos» (Romani 10, 17). Iar pe Timotei îl sfătuieşte: «Propovăduieşte cuvântul, stăruieşte cu timp şi fără timp, mustră, ceartă, îndeamnă, cu toată îndelunga-răbdare şi învăţătura» (2 Timotei 4, 2). Nu mi-am scris predicile, dar întotdeauna m-am pregătit pentru ele şi mi-am făcut câte o mică schiţă pe care am aşezat-o în Sfânta Scriptură. Niciodată nu mi-a lipsit la predică Biblia. Pe ea mi-am întemeiat cuvântările şi tot ea mi-a dat curajul să vorbesc. Bineînţeles că m-am folosit şi de alte multe izvoare. De când sunt episcop unele predici au fost înregistrate. În mod special s-a ocupat de acest lucru arhidiaconul Claudiu Ioan Grama. Aşa se face că până acum s-au putut tipări două volume de predici intitulate «Ospăţul Credinţei» şi «Drept învăţând cuvântul adevărului Tău». De data acesta, predicile de la toate duminicile de peste an au fost înregistrate, descifrate şi culese pe calculator, de către acelaşi râvnitor arhidiacon Claudiu Ioan Grama. Eu le-am corectat, le-am pus notele în care sunt precizate izvoarele şi acum văd lumina tiparului”.

Temele abordate de ierarh în predicile sale reflectă atât învăţătura ortodoxă ancorată în tradiţia Bisericii, cât şi preocupările pentru problemele actuale ale lumii, precum „Altruismul şi dragostea de semeni”, „Credincioşia şi gingăşia femeii creştine”, „Omul curat cu inima are un larg orizont spiritual”, „Grija pentru formarea tinerilor este o prioritate absolută”, „Educarea copiilor şi a tinerilor”, „Valenţele veşnice ale faptelor noastre vremelnice”, „Ne mântuim, ajutându-i pe alţii să se mântuiască”, „Materialismul practic al omului contemporan”, „Orbirea spirituală”, „Importanţa familiei creştine”, „Ruşinea de a-ţi mărturisi credinţa”, „Domnul Iisus Hristos – emigrant”.

Renaşterea lăuntrică prin pocăinţă

În cuvântul de învăţătură care încheie volumul, IPS Mitropolit Andrei arată importanţa pocăinţei, lansând astfel o invitaţie către cititori de a medita la puterea pe care o are acest gest, al unei atente cercetări a sinelui: „Prin pocăinţa adevărată, trebuie să devenim o făptură nouă, aşa cum i-a spus Domnul Iisus Hristos lui Nicodim. Într-o convorbire de seară, pentru că nu cuteza să vină în timpul zilei, Nicodim, fiind ucenic în ascuns al lui Hristos, Îl întreabă pe Mântuitorul ce să facă pentru a moşteni viaţa cea veşnică. A făcut aceasta ştiindu-se om bătrân şi ştiind că se apropie de marea trecere, fiind preocupat de viaţa cea veşnică. Mântuitorul Hristos i-a răspuns că trebuie să se pocăiască, trebuie să se nască din nou. Nicodim se vede pus într-o situaţie dificilă, neînţelegând cum un om bătrân poate intra din nou în pântecele mamei sale. Atunci Mântuitorul Iisus Hristos l-a lămurit explicându-i ce este această naştere din nou. Oricum, această renaştere lăuntrică, această „metanoia”, această schimbare a modului de a concepe lucrurile, de-a gândi şi de-a trăi, este adevărata pocăinţă”. Astfel, invitaţia IPS Mitropolit Andrei către cititorii săi este de a îndrăzni să se descopere şi să se nască din nou, îndreptând greşelile.

Astfel, pocăinţa „este întoarcerea la starea firească, la starea omului bun şi de la cel rău, la Dumnezeu. Şi cea mai simplă cale de întoarcere de la starea de păcat la cea firească este mărturisirea păcatelor. Atunci, pocăinţa noastră, părerea noastră de rău pentru păcatele făcute, schimbarea modului nostru de a gândi, de a vorbi şi de a trăi se finalizează întotdeauna cu o foarte bună spovedanie. Pocăinţa adevărată nu poate exista fără spovedanie”.