„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Comemorarea aviatoarei Smaranda Brăescu, la Cluj-Napoca
Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului a oficiat vineri, 2 noiembrie, slujba parastasului și a sfințit monumentul ridicat în memoria aviatoarei Smaranda Brăescu, luptătoare în al Doilea Război Mondial.
La Cimitirul Central din Cluj-Napoca, a avut loc o ceremonie militară și religioasă la mormântul Smarandei Brăescu, la 70 de ani de la trecerea la Domnul. IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a oficiat parastasul şi a sfințit monumentul ridicat în amintirea aviatoarei, iar apoi a rostit un cuvânt despre personalitatea Smarandei Brăescu, felicitându-i pe cei care au organizat evenimentul comemorativ.
Au mai luat cuvântul: city managerul municipiului, Gheorghe Șurubaru, Preasfinţitul Florentin Crihălmeanu, Episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, și Generalul-maior Nicolae Lupulescu, reprezentantul Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. O prezentare a monumentului a fost făcută de președintele ARPIA Cluj, căpitanul comandor de aviaţie în rezervă Laurențiu Buzenchi. De asemenea, au mai fost prezente oficialități civile și militare, locuitori ai municipiului Cluj-Napoca. La final au fost depuse coroane și flori la monumentul aviatoarei.
Evenimentele organizate de Primăria Cluj-Napoca și Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj cu această ocazie au continuat la Cinema Mărăști, cu vizionarea celei de-a treia părți a filmului dedicat aviatoarei Smaranda Brăescu și cu ceremonia de acordare de diplome și distincții unor membri ai ARPIA. Monumentul ridicat în memoria eroinei aviației românești este un proiect al municipalității în Anul Centenar, urmând ca pe 30 noiembrie să fie dezvelite alte trei statui dedicate unor personalităţi legate de Marea Unire, conform municipalității clujene.
Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932). În 1936 a realizat o altă premieră mondială, prin traversarea Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli, la bordul avionului său. Între 1940 și 1945 a participat la cel de-al Doilea Război Mondial, pe ambele fronturi de luptă, în cadrul „Escadrilei Albe”. După 1945, Smaranda Brăescu s-a alăturat rezistenței anticomuniste. A semnat un memoriu de protest împotriva falsificării alegerilor din 1946, astfel că a fost condamnată în contumacie de autoritățile comuniste şi obligată să se ascundă pentru a evita capturarea ei. A încetat din viață la 2 februarie 1948 şi a fost înmormântată în Cimitirul Central, sub un alt nume, Maria Popescu. În 2016, consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca au votat acordarea titlului de cetățean de onoare, post-mortem, aviatoarei române Smaranda Brăescu, iar o stradă din oraș îi poartă numele.