„După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Sa, fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod va căuta Pruncul ca
Comemorarea preotului Iosif Stănescu, contemporan al Marii Uniri, la Huedin
Preotul Iosif Stănescu, care a alcătuit o rugăciune, în anul 1918, cu ocazia Marii Uniri de la Alba Iulia, a fost comemorat luni, 12 noiembrie, în biserica filiei ortodoxe Dumbrava, din Protopopiatul Huedin. După încheierea Sfintei Liturghii, a fost săvârșită slujba parastasului, în memoria părintelui Iosif Stănescu. La slujba de pomenire au participat credincioși din Dumbrava, Dan Lupuțan, protopopul Huedinului şi parohul Ștefan Tataru. După otpust, protopopul Dan Lupuţan a vorbit despre evenimentul Marii Uniri din 1918 și l-a felicitat pe paroh pentru organizarea acestei comemorări. La rândul său, parohul a vorbit despre rugăciunea alcătuită de părintele Stănescu și le-a citit-o credincioșilor. Părintele Stănescu a fost evocat și de o urmașă a acestuia, Rodica Stănescu. Cei prezenți la comemorare au intonat cântece patriotice.
Rugăciunea alcătuită de părintele Stănescu a fost scrisă pe un Liturghier al bisericii din Dumbrava, tipărit la Tipografia Diecezană din Sibiu, în anul 1856, aflat actualmente la Biblioteca Centrală Universitară Cluj, fiind descoperită de cercetătorul Mircea Gheorghe Abrudan, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj Napoca.
La paginile 55-56, la ectenia de după evanghelie, părintele Iosif Stănescu a completat olograf: „Pentru înalta noastră stăpânire națională și pentru marele sfat al națiunii noastre, pentru luminarea, îndreptare... și pentru ca Domnul Dumnezeu mai ales să le dea sporu și să le ajute întru toate lucrările lor spre binele obștesc”. La pagina 62, în loc de pomenirea împăratului se află însemnarea olografă: „Pe înalta noastră stăpânire națională și pe mare sfat al națiunii române, Domnul Dumnezeu să o pomenească întru împărăția Sa”. La paginile 90-91, peste icoana Sfântului Vasile cel Mare, e scrisă olograf o rugăciune, inspirată din psalmi, cu referire la dezrobirea poporului român: „...scolăte întru ajutorul nostru și mântuieștene pentru mila Ta. Dăne ajutoriu ca să scăpăm din strâmtoare. Dumnezeule mântuitoriul nostru, ajutăne nouă pentru mărirea numelui Tău ca să sălășluiască mărire în pământul nostru, acum și pururea și în vecii vecilor amin. Am scris această rugăciune ca să rămână neștearsă pe vecie în sara Sfântului Nicolae 1918 fiind parohia aceasta plină de hoți de nemți, cari sunt huiduiți din Scumpa România! Singur numai ședeam în această case parohiale în aceasta nopte scrisam această rugăciune și hoții de nemți pușcăleau mereu prin comună”. Semnează Iosif Stănescu paroh rom. gr. or. și este aplicată ștampila parohială.