Conferința preoțească de primăvară de la Mănăstirea Bârsana, Maramureș

Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului şi Sătmarului, a prezidat joi, 16 mai, conferința preoțească de primăvară, care a avut loc la Mănăstirea Bârsana, la care au participat peste 150 de preoți din protopopiatele Sighet şi Vişeu. La conferință a luat parte şi Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfin­țitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, înconjurat de un sobor de preoți şi diaconi, între care s-au aflat Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, Mihai Chira, protopopul de Vişeu, protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii Petrova, secretarii celor trei protopopiate, Marcel Oprişan, parohul din Bârsana, preoți invitați din cele două protopopiate, diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de preoți şi diaconi dintre preoții şi diaconii participanți.

În cadrul „Anului Omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor şi primarilor gospodari)”, conferința a avut o temă dedicată satului românesc şi a purtat titlul: „Satul – grădina cultivării şi leagănul păstrării credinței, vieții, sufletului, culturii şi valorilor spirituale şi tradiționale ale Maramureșului şi Sătmarului”. 

Conferința a fost alcătuită şi susținută de arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic şi misionar. Alcătuită pe capitole, astfel încât să cuprindă paleta de probleme cu care se confruntă satul românesc contemporan, conferința a abordat aspecte diferite din lumea satului cărora li se acordă mai puțină atenție din partea factorilor decizionali administrativi, dar, în schimb, îi pun în pericol tradiţionalitatea şi importanța lui istorică. 

„Preafericitul Părinte Patriarh menționa în cuvintele sale de învățătură faptul că Tradiția este responsabilă pentru păstrarea creștinismului până în ziua de azi. Prin ea s-a transmis din generație în ge­nerație, prin apostolat, cultul creștin ortodox. Dacă nu ar fi existat Tradiția, noi am apar­ține, cel mai probabil, unor culte păgâne sau am fi atei”, a arătat arhim. Ioachim Tomoiagă. 

„Despre tradiție putem spune că are două componente principale: una religioasă şi una fondată pe istoria şi caracteristicile de bază ale locuitorilor din Maramureş şi Satu Mare, ce s-a dezvoltat şi manifestat pe mai multe laturi, delimitate cu ajutorul artelor şi meșteșugului, ce definesc, în mare parte, cu exactitate locul de proveniență”, a mai spus autorul conferinței, care a atras atenția și asupra efectelor migrației: „Migrația masivă a tinerilor de la sate la orașe şi, în special, în Occident, lăsând în urmă bătrânii şi, în unele cazuri, copiii, a atrofiat perspectivele propagării şi dezvoltării cultului şi a tradiției, amenințând, în același timp, existența satului”. 

În ce priveşte satele din Maramureş şi Satu Mare, „trebuie să remarcăm faptul că în ultima perioadă a avut loc o renaștere a culturii satului şi a portului popular”, a mai spus arhim. Ioanchim Tomoioagă.

În cuvântul rostit în fața preoților, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin s-a oprit asupra misiunii preotului de la sate din prezent şi la misiunea sa duhovnicească: „Preoților tineri li se cere să stea în mijlocul cre­dincioșilor, să se afle într-un dialog continuu cu cre­dincioșii, nu numai duminica şi în sărbători, pentru a putea contribui la mântuirea acestora. Dialogul preoților cu cre­dincioșii este nevoie a se purta şi în afara zidurilor bisericii, a organiza activităţi de catehizare continue, a-i aduce pe tineri la Sfintele Liturghii. Şi având în vedere că tinerii locuiesc mai mult la oraș, cel puțin o bună parte din an, când părăsesc satele pentru școli şi pentru serviciu, aceeași misiune deloc ușoară revine şi preoților de la oraș, deoarece aici sunt şi tentațiile mai multe”.

Preasfințitul Părinte Episcop Iustin s-a oprit şi asupra specificului pastoraţiei în satul ma­ramureșean, unde tradițiile creștine şi laice, portul tra­dițional, sunt păstrate mai bine ca în celelalte sate din Eparhie, chiar şi rândul diasporei.