Conferință preoțească despre satul românesc, la Comloșu Mare, Timiș

Seria conferințelor pastoral-misionare de primăvară din Arhiepiscopia Timișoarei s-a încheiat cu întrunirea preoților din cadrul Protopopiatului Sânnicolau Mare. Tematica abordată de preoți la conferințele de primăvară din acest an s-a referit la „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)”.

Conferința preoților din cadrul Protopopiatul Sânnicolau Mare a avut loc în biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul bănățean Comloșu Mare, o veche așezare pe teritoriul căreia au fost semnalate urme de viață încă din neolitic, fie prin locuințe de tip bordei, aparţinând culturii Starčevo-Criş (fazele II, IV), fie prin materiale ceramice eneolitice. Conferința, precedată de slujba Acatistului Învierii Domnului Iisus Hristos, a fost moderată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.

În cuvântul de deschidere, protopopul Marius Podereu a salutat prezența ierarhului și a vorbit despre valoarea identitară a satului românesc, care, prin capacitatea lui de conservare a etnicului, a devenit prima formă de organizare administrativă.

În cadrul întrunirii, ec. Ioan Olărescu, prof. Traian Galetaru și ing. Gavril Balog au susținut o serie de prezentări care au evidențiat diverse aspecte legate de această așezare cu rădăcini în epoca neoliticului: geneza satului, primele atestări documentare, fenomenul colonizator din Banat de după anul 1717, perioada de decădere a localității, când Banatul devenise pașalâc turcesc, dar și perioada când Comloșu Mare, eliberat de armatele austriece, a cunoscut o nouă epocă de prosperitate, odată cu colonizarea unor familii din Oltenia (în 1734), apoi a unor familii germane originare din Luxemburg (în 1781).

A fost evocat și momentul de la Marea Unire din Alba Iulia, când o delegaţie cu credenţionale, una dintre cele mai numeroase din mediul rural bănăţean, formată din opt săteni din Comloșu Mare, a exprimat voinţa de unire a românilor din Banat.

În continuare, Înaltpreasfin­țitul Mitropolit Ioan al Banatului a vorbit despre „lovitura de grație dată satului românesc, prin procesul de colectivizare ce a dus la confiscarea aproape în totalitate a proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat, știut fiind faptul că, în perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial, țără­nimea reprezenta aproximativ 75% din populația țării, iar agricultura era principala ocupație economică a românilor”.

De asemenea, Părintele Mitropolit Ioan a subliniat că, prin această reformă agrară, impusă prin represiuni violente, gospodăriile agricole mari au fost ruinate, ceea ce a condus la sărăcirea satelor românești în ansamblu, inclusiv a țăranilor; mulți dintre ei fiind chiar deportați sau arestați, iar averile lor confiscate.

Nu în ultimul rând, a fost amintit faptul că, în Comloșu Mare, satul situat la granița de Nord-Vest a Banatului românesc, apare cea mai longevivă gazetă sătească românească, intitulată „Suflet nou”. Din ini­țiativa unor dascăli și a mai multor intelectuali din comună (preot Ştefan Cioroianu, Alexandru Movilă, prim-pretor al plasei Comloşu Mare, preot Gheorghe Cotoşman, George Ciolac, primarul comunei, avocatul Andrei Bălan şi Ion Ureche), la 15 august 1934, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a apărut primul număr al revistei. Publicația este difuzată atât în România, cât și în mai multe țări ale lumii, acolo unde trăiesc fiii satului sau prietenii comunității locale.

Conferința a fost completată prin luările de cuvânt ale preoților care au adus mărturii istorice referitoare la apariţia satelor bănățene şi a comunităţilor eclesiale rurale din Banat.

De asemenea, în intervențiile legate de „Anul omagial al satului românesc”, clericii au subliniat faptul că, Biserica, prin cultul și activitățile ei, a polarizat comunitatea, iar viața spirituală a fost, încă de la începutul ei, o activitate centrală a satului românesc.

Protopopiatele din Arhiepiscopia Timișoarei au organizat conferințele preoțești de primăvară în localități sătești, cu scopul de a pune în valoare „oameni de cinste ai satului, care au avut o contribuție deosebită în păstrarea credinței, în zidirea de biserici și școli, lăsând urme adânci în cultura și știința românească”, conform de Înalt­preasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.