Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Conferință preoțească despre satul românesc, la Comloșu Mare, Timiș

Conferință preoțească despre satul românesc, la Comloșu Mare, Timiș

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Transilvania
Un articol de: Diac. Răzvan Fibișan - 13 Mai 2019

Seria conferințelor pastoral-misionare de primăvară din Arhiepiscopia Timișoarei s-a încheiat cu întrunirea preoților din cadrul Protopopiatului Sânnicolau Mare. Tematica abordată de preoți la conferințele de primăvară din acest an s-a referit la „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)”.

Conferința preoților din cadrul Protopopiatul Sânnicolau Mare a avut loc în biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul bănățean Comloșu Mare, o veche așezare pe teritoriul căreia au fost semnalate urme de viață încă din neolitic, fie prin locuințe de tip bordei, aparţinând culturii Starčevo-Criş (fazele II, IV), fie prin materiale ceramice eneolitice. Conferința, precedată de slujba Acatistului Învierii Domnului Iisus Hristos, a fost moderată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.

În cuvântul de deschidere, protopopul Marius Podereu a salutat prezența ierarhului și a vorbit despre valoarea identitară a satului românesc, care, prin capacitatea lui de conservare a etnicului, a devenit prima formă de organizare administrativă.

În cadrul întrunirii, ec. Ioan Olărescu, prof. Traian Galetaru și ing. Gavril Balog au susținut o serie de prezentări care au evidențiat diverse aspecte legate de această așezare cu rădăcini în epoca neoliticului: geneza satului, primele atestări documentare, fenomenul colonizator din Banat de după anul 1717, perioada de decădere a localității, când Banatul devenise pașalâc turcesc, dar și perioada când Comloșu Mare, eliberat de armatele austriece, a cunoscut o nouă epocă de prosperitate, odată cu colonizarea unor familii din Oltenia (în 1734), apoi a unor familii germane originare din Luxemburg (în 1781).

A fost evocat și momentul de la Marea Unire din Alba Iulia, când o delegaţie cu credenţionale, una dintre cele mai numeroase din mediul rural bănăţean, formată din opt săteni din Comloșu Mare, a exprimat voinţa de unire a românilor din Banat.

În continuare, Înaltpreasfin­țitul Mitropolit Ioan al Banatului a vorbit despre „lovitura de grație dată satului românesc, prin procesul de colectivizare ce a dus la confiscarea aproape în totalitate a proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat, știut fiind faptul că, în perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial, țără­nimea reprezenta aproximativ 75% din populația țării, iar agricultura era principala ocupație economică a românilor”.

De asemenea, Părintele Mitropolit Ioan a subliniat că, prin această reformă agrară, impusă prin represiuni violente, gospodăriile agricole mari au fost ruinate, ceea ce a condus la sărăcirea satelor românești în ansamblu, inclusiv a țăranilor; mulți dintre ei fiind chiar deportați sau arestați, iar averile lor confiscate.

Nu în ultimul rând, a fost amintit faptul că, în Comloșu Mare, satul situat la granița de Nord-Vest a Banatului românesc, apare cea mai longevivă gazetă sătească românească, intitulată „Suflet nou”. Din ini­țiativa unor dascăli și a mai multor intelectuali din comună (preot Ştefan Cioroianu, Alexandru Movilă, prim-pretor al plasei Comloşu Mare, preot Gheorghe Cotoşman, George Ciolac, primarul comunei, avocatul Andrei Bălan şi Ion Ureche), la 15 august 1934, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a apărut primul număr al revistei. Publicația este difuzată atât în România, cât și în mai multe țări ale lumii, acolo unde trăiesc fiii satului sau prietenii comunității locale.

Conferința a fost completată prin luările de cuvânt ale preoților care au adus mărturii istorice referitoare la apariţia satelor bănățene şi a comunităţilor eclesiale rurale din Banat.

De asemenea, în intervențiile legate de „Anul omagial al satului românesc”, clericii au subliniat faptul că, Biserica, prin cultul și activitățile ei, a polarizat comunitatea, iar viața spirituală a fost, încă de la începutul ei, o activitate centrală a satului românesc.

Protopopiatele din Arhiepiscopia Timișoarei au organizat conferințele preoțești de primăvară în localități sătești, cu scopul de a pune în valoare „oameni de cinste ai satului, care au avut o contribuție deosebită în păstrarea credinței, în zidirea de biserici și școli, lăsând urme adânci în cultura și știința românească”, conform de Înalt­preasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.