Conferință preoțească la Alba Iulia

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, s-a aflat în mijlocul preoților din Protopopiatul Alba Iulia și din Protopopiatul Sebeș, reuniți în Cetatea Marii Uniri, cu ocazia organizării conferinței pastoral-misionare de primăvară. Referatele susținute de către preoți au urmărit abordarea a trei direcții de cercetare și reflecție privind unitatea și identitatea de credință și de neam a poporului român de pretutindeni.

Lucrările conferinței s-au desfășurat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia și au început cu săvârșirea slujbei de Te Deum în capela a instituției de învățământ teologic, după care, în Aula „Dumitru Stăniloae”, a avut loc prezentarea referatelor de către părinții din cele două protoierii.

În contextul „Anului omagial al unității de credință și de neam”, conferințele pastoral-misionare de primăvară, organizate în cuprinsul Arhiepiscopiei Alba Iuliei, s-au desfășurat sub genericul „Identitatea și unitatea națională și spirituală a românilor”. Subiectele abordate au acoperit o mare parte din planul cadru al tematicii Anului omagial stabilit de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Referatele susținute de către preoți au urmărit abordarea a trei direcții de cercetare și reflecție privind unitatea și identitatea de credință și de neam a poporului român de pretutindeni.

În primul rând, s-a arătat importanța capitală a Bisericii Ortodoxe în promovarea și păstrarea unității de credință și de neam a românilor. Astfel, au fost surprinse diferite aspecte legate de răspândirea creștinismul în spațiul carpato-danubiano-pontic și etnogeneza poporului român, despre instituția Bisericii și păstorii sufletești ca sfetnici ai vieții obștești și despre aspirațiile de unitate națională ale culturii bisericești.

În al doilea rând, conferen­țiarii au prezentat aspecte referitoare la identitatea națională și conștiința eclesială românească, subliniind fundamentele iden­tității etnice și spirituale, identificând elementele esențiale ale conservării și întăririi conștiinței eclesiale a românilor și eviden­țiind rolul Bisericii ca partener fidel al statului în realizarea unității naționale.

În al treilea rând au fost surprinse mai multe provocări de ordin pastoral într-o societate multiconfesională și multietnică. Printre aceste provocări pot fi amintite: curentele filosofice și ideologiile politice seculare (din trecut și prezent), eterogenizarea etnică și confesională contemporană și cosmopolitismul actual și fe­no­menul migraționist, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.