Conferință preoțească la Făgăraș

Preoții din Protopopiatele Făgăraș I, Făgăraș II și Rupea s-au întâlnit miercuri, 6 iunie, la sediul celor două protopopiate din Făgăraș pentru a participa la prima conferința preoțească de primăvară din Arhiepiscopia Sibiului.

Lucrările conferinței preoțești din Făgă­raș au fost prezidate de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Alături de ierarh s-au aflat cei trei protopopi ai preoților par­ticipanți: protopopul de Făgăraș I, Marius Corlean, protopopul de Făgăraș II, Ion Tărcuță și protopopul de Rupea, Mircea Comșa. De asemenea, la con­ferință a participat și consilierul cultural din cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală.

Invitatul conferinței a fost cercetătorul științific III dr. Mircea Abrudan de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca. Prezentarea invitatului s-a intitulat „Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței na­ționale a poporului român și la făurirea statului unitar modern” și a evidențiat rolul esențial pe care l-au avut clericii ortodocși ardeleni români la realizarea unității de neam și de țară. Prezentarea dr. Mircea Abrudan a fost însoțită de numeroase documente inedite din arhivele naționale și străine, prin care este demonstrată contribuția preoților ortodocși la păstrarea conștiinței naționale în Transilvania și nu numai.

„Biserica a avut un rol important în crearea acestei comuniuni, acestei comunități de limbă, cult și etnie între românii împărțiți din punct de vedere politic în cel trei mari entități, Țara Românească, Transilvania și Moldova. Am plecat de la rolul de patroni ai Ortodoxiei transilvănene pe care l-au avut principi ca Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu, care au ctitorit în Transilvania biserici, care au oferit danii în bani și în moșii pentru ardeleni, care au sponsorizat publicații, cărți de cult, cum este Cazania lui Varlaam, Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc, Chiriacodromionul de la Bălgrad din 1699, toate publicate pe banii voievozilor munteni sau moldoveni care au circulat în Transilvania, cărți care au fost citite, de pildă Cazania lui Varlaam se păstrează în 380 de exemplare până astăzi și în jur de 70 de manuscrise. Am ajuns apoi până la Alba Iulia arătând cum și în secolul al XVIII-lea și al XIX-lea în Transilvania, chiar și după ce o parte din ardeleni s-au unit cu Biserica Romei, s-a păstrat această comuniune pentru că obștile sătești și-au trimis preoții la Râmnic, la București, la Suceava, la Rădăuți, la Arad, în centrele eparhiale ortodoxe, pentru a fi hirotoniți. L-am evocat apoi pe Mitropolitul Andrei Șaguna, care a avut un proiect politic prin acel ducat românesc de la 1849, dar care n-a putut fi transpus în realitate și atunci a venit cu un alt proiect, cel al Mitropoliei Ardealului care a fost pentru ardeleni până la 1918 singura instituție națională românească din Transilvania”, a subliniat dr. Mircea Abrudan.

Unitatea de credință și de neam

IPS Mitropolit Laurențiu a evidențiat preocupările actuale de a cunoaște mai multe despre rolul Bisericii în păstrarea unității românilor din cele trei provincii istorice.

„Noi ne bucurăm acum de roadele lucrării extraordinare a unirii provinciilor române într-o singură țară. Un rol important în această lucrare l-a avut Biserica și de aceea noi ne-am intensificat preocupările de cercetare în această privință. Sunt foarte multe elemente care ne sunt specifice nouă și pe care trebuie să le identificăm, să le apreciem și să învățăm din ele pentru a continua misiunea pe care o are Biserica. Unitatea de credință și de neam sunt legate organic pentru că suntem singurul popor care a fost recunoscut în istorie ca popor creștin răsăritean. Au venit doar evanghelizatorii apostolici aici, cum este Sfântul Apostol Andrei, care a adus credința ortodoxă aici. Cele două elemente constitutive ale ființei noastre, credința și naționalitatea română, au mers împreună, și Biserica a avut un rol deosebit, istoria o recu­noaște, pentru că n-a fost ceva accidental, sau întâmplător. Biserica nu s-a limitat doar la preocuparea sa pur spirituală pentru că cele spirituale merg împreună cu cele materiale. Cele materiale pregătesc și întrețin cele spirituale”, a spus ierarhul.

A urmat, apoi, prezentarea cărţii „Unitatea românească prin Biserică” a pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu, volum apărut anul acesta la Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului. Prezentarea lucrării a fost făcută de pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală. Conferința a continuat cu discuții legate de cele prezentate și cu diferite probleme de ordin pastoral-misionar și administrativ.