Conferinţe despre educaţia tinerilor şi valorile autentice

La Cluj-Napoca a avut loc joi, 7 aprilie, prima conferinţă preoţească de primăvară din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, la care au participat preoții din cadrul protopopiatelor Cluj I și Cluj II. Tema abordată s-a referit la educaţia tinerilor, în cadrul „Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox” şi „Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”.

Conferința preoţească de primăvară s-a desfășurat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca şi a început cu oficierea unei slujbe de Te Deum, în prezența Înaltprea­sfințitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

În aula facultăţii a urmat conferinţa, în cadrul căreia IPS Mitropolit Andrei a vorbit despre importanța educației religioase, îndemnând preoţii să se ocupe de tineri, având ca model absolut pe Mântuitorul Iisus Hristos: „În Evanghelia după Matei, capitolul 7, versetul 29, citim că «Îi învăţa pe ei ca unul are putere, iar nu cum îi învăţa cărturarii lor». Lui ne rugăm ca să ne dea şi nouă putere ca să putem învăţa pe copiii şi pe tinerii noştri, uitându-ne la El”.

Rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, academicianul Ioan Aurel Pop a amintit, în cadrul şedinţei preoţeşti, importanţa învăţământului dezvoltat la început prin biserici. De asemenea, rectorul Ioan Aurel Pop a subliniat importanţa „Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox” şi a „Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, prin care Biserica atrage atenţia asupra adevăratelor valori.

Cu această ocazie, Ioan Aurel Pop a amintit doi mitropoliţi importanţi ai Ţării Româneşti, din perioada domniei Cantacuzinilor care erau „de viţă imperială contantinopolitană, adică din sângele basileilor bizantini” şi a lui Constantin Brâncoveanu, care era şi nepot al Cantacuzinilor. Sub domnia acestor domnitori „dăruiţi valorilor acestui neam”, au trăit doi mitropoliţi importanţi: „Unul era născut într-o familie de ţărani din preajma Sibiului, şi îl chema Teodeosie Veştemeanul, adică era din Veştem. Teodosie Veştemeanul, ardelean ajuns mitropolit al Ţării Româneşti, a ţinut ţara şi turma într-o vreme dificilă, aducând învăţături din Transilvania şi învăţându-i pe românii de la sud de Carpaţi cum să reziste asupra valurilor noi, asalturilor noi care veneau dinspre sud, adică ameninţarea islamului. Al doilea, nici el nu era român, ca şi Cantacuzinii. Antim Ivireanul era dintr-o ţară îndepărtată, cu tradiţii mari creştine, Iviria, iar acesta, prin predicile lui, a trezit spiritul poporului acestuia, iarăşi temător cu privire la ceea ce avea să urmeze”, a spus Ioan Aurel Pop.

Rectorul UBB a amintit că „în timpurile lui Teodosie Veştemeanul şi ale lui Antim Ivireanul s-au făcut lucruri esenţiale pentru cultura noastră. Cel mai mare lucru care s-a făcut pentru cultura românească este Biblia de la Bucureşti, de la 1688, integral în limba română, scrisă cu litere chirilice, pentru că asta era tradiţia noastră medievală, Biblie care a rămas carte de învăţătură. O şi numesc unii contemporani «carte de învăţătură». Sub un alt domnitor, născut în Albania, numit arbănaş, Vasile Lupu, Domnul Moldovei, care a organizat un mare Sinod al Bisericii noastre Ortodoxe la Iaşi, ca să adapteze situaţia Bisericii noastre la noile mişcări de idei, au ieşit cărţi de legi şi cărţi bisericeşti importante care au ca subtitlu «Carte românească de învăţătură». Aceşti domni şi cărturari moldoveni din vremea respectivă - în secolul acela au trăit şi Grigore Ureche şi Miron Costin -, ei, din Moldova, ne-au învăţat că cel mai frumos nume pentru acest popor nu e nici de muntean, nici de moldovean, nici de oltean, nici de ardelean, ci e numele de român. Dacă vă uitaţi în scrierile acestor mari învăţaţi moldoveni, ei spun, nu cum spuneau poporenii «rumâni», ci chiar «români» ca să sublinieze legătura cu Roma”.

Academicianul Ioan Aurel Pop a atras, apoi atenţia că „din toate aceste învăţături care ne-au rămas, noi, astăzi luăm prea puţin. Mi se pare că uneori rămânem dezamăgiţi, ne gândim la valori occidentale fără să preţuim ceea ce ne-au lăsat înaintaşii noştri, iar valorile acestea nu sunt cu nimic mai prejos, şi lectura acestor cărţi în frunte cu Biblia de la Bucureşti de la 1688 ne-ar ajuta să devenim mai încrezători în forţele noastre. Eu, în educarea tineretului, aşez mereu religia, cultura şi ţara pe acelaşi plan şi prin toate se poate face o învăţătură înspre cultivarea binelui”.
Ioan Aurel Pop a spus că deşi sunt diferite curente de opinie, „dacă noi am şti aceste valori, le-am putea răspunde mai clar şi le-am arăta că reazemul nostru este propria noastră cultură, că această cultură s-a făurit la lumina Bisericii, că toate şcolile noastre au funcţionat pe lângă biserici, că preoţii şi diecii erau şi dascăli în şcolile acelea modeste, şi că, prin această învăţătură, am ajuns şi astăzi unde am ajuns, să înţelegem Europa, să o preţuim, dar să ne preţuim şi valorile noastre”.

Educaţia tinerilor

În cadrul şedinţei, pr. prof. Liviu Vidican Manci, inspectorul pe probleme de catehizare parohială din cadrul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, şi director al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, a susţinut o conferință cu tema „Educația religioasă a tinerilor în noua ordine morală”.

„Ţinând cont de scopul pe care îl are educaţia, acela de a creşte, de a hrăni sănătos copilul, intelectual vorbind, şi totodată ţinând cont de puternica opoziţie ce se aduce educaţiei religioase care nu-l elimină pe Dumnezeu din şcoală, din spaţiul public, am ales ca temă, în această conferinţă de primăvară «Educația religioasă a tinerilor în noua ordine morală»”.
Pr. Liviu Vidican Manci a anunţat că preoții din Arhiepiscopie vor participa la cursuri de formare, în mai-iunie, la Mănăstirile Nicula, judeţul Cluj şi Rebra Parva, judeţul Bistriţa-Năsăud, unde vor învăţa să folosească metode creative moderne în catehizare și în activitățile pentru copii și tineri.