„Zis-a Domnul: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște cine este Fiul, decât numai Tatăl, și cine este Tatăl, decât numai Fiul și cel căruia voiește Fiul să-i descopere. Atunci,
Conferinţe preoţeşti de primăvară în Episcopia Covasnei și Harghitei
În cele patru protopopiate din cadrul Episcopiei Covasnei și Harghitei au avut loc conferințele de primăvară cu tema „Clerici și credincioși, mărturisitori în perioada comunistă”.
Au susţinut referate protopopul de Sfântu Gheorghe, Ioan Bercu, protopopul de Buzăul Transilvan, Florin Tohănean, pr. consilier cultural Sebastian Pârvu, pr. Ciprian Popica, pr. Vlad Irimia, arhim. Emilian Telcean, starețul Mănăstirii Toplița, pr. Laurențiu Panciu, pr. Bogdan Alexandru Filip, pr. Marcel Stanca, pr. Luca Dragoș Mihai. Au fost evocaţi oameni care au suferit pentru credința în Dumnezeu, dintre cei care au locuit, păstorit, sau provenit din județele Covasna și Harghita.
Valeriu Antal, născut pe 6 septembrie 1909, preot la Parohia Ortodoxă Toplița I, Harghita, a fost arestat în septembrie 1949 și încarcerat la Penitenciarul Aiud. În 1950, a fost transferat la Penitenciarul Baia Sprie până în martie 1954, de acolo la Penitenciarul Craiova și apoi Penitenciarul Lugoj. A fost eliberat în 1955 la 20 august, slujind la Parohia Toplița I. A fost arestat din nou în 1959 și dus la Penitenciarul Jilava unde a fost reținut până în 1960. După eliberare a slujit la Parohia Gălăuțaș, de unde se pensionează în 1980.
Mihai Alionte, născut pe 21 septembrie 1921, în Bărăganu, Constanța, a fost preot în Parohia Fetești, judeţul Ialomița. A fost condamnat de Tribunalul Militar din București, prin sentința nr. 373/1951, cu acuzația de „instigator public”, fiind grațiat de Marea Adunare Națională, prin Decretul nr. 572/ 1953, reabilitat de Tribunalul din Brașov, prin sentința nr. 1021/1966. După eliberare a fost preot în mai multe parohii din raioanele Oltenița, Câmpina, Sighet, Salonta, apoi merceolog și administrator în întreprinderi brașovene. A încercat să ocupe o parohie din Protopopiatul Sfântu Gheorghe, fără să reuşească.
Emil-Romulus Ciora, născut pe 23 aprilie 1915, în Zagon, Covasna, a fost preot, după hirotonie, din septembrie 1938 și până în septembrie 1940, în Parohia Ortodoxă Mărtineni, Covasna. În refugiu a fost trimis în Parohia Râușor, Făgăraș. În perioada 1944 - august 1948 a fost preot în Parohia Zăbala, Covasna. În 28 august 1948 a fost arestat și condamnat la 15 luni de închisoare corecțională, cu capul de acuzație „delict de uneltire contra ordinii sociale”. A fost eliberat din închisoare la data de 25 iulie 1950, revenind ca preot în Parohia Zăbala, unde rămâne până la pensionare în 1979.
Nicanor Filip, născut pe 16 februarie 1899, în Feneșel, Cluj, a fost preot în Parohia Barcani, Covasna, între 1929-1949. Prin sentința nr. 69 din 2 martie 1949, a fost condamnat la 10 ani de închisoare corecțională „cu caracter politic” de Tribunalul Militar din Brașov. După eliberarea din închisoare s-a pensionat.
Boros Domokos Fortunat, născut pe 13 iunie 1895 la Zetea, Covasna, a murit pe 18 martie 1953 la Capu Midia. A fost de confesiune romano-catolică, preot călugăr franciscan.
Ioan I. Rafiroiu, născut pe 25 ianuarie 1907, în Cernat, Covasna, a fost preot la Parohia Târgu Secuiesc între 1931-1940, iar în perioada refugiului în parohiile Buces-Vulvan, Protopopiatul Zarandului și Arini, Protopopiatul Prejmer, fiind condamnat la închisoare de Tribunalul Poporului din Sfântu Gheorghe, cu pedeapsă de un an și trei luni - închisoare corecțională, dar eliberat de Parchet, care a găsit sentința ca fiind „nedreaptă”. În 22 martie 1945 este arestat și reținut în secret (nici cei din familie nu mai știau nimic de el) şi fiind eliberat după intervenția primului ministrului Petru Groza, la 68 de zile de la încarcerare, timp în care a fost greu chinuit în pivnița umedă și întunecoasă din Închisoarea din Sfântu Gheorghe, fiind supus unui regim special. Grav afectat de condițiile inumane la care fusese supus, revine la Târgu Secuiesc, în parohia sa, de unde timp de cinci ani (1945-1950) administrează Protopopiatul Oituz. Până la pensionare (1976), dar și apoi, a prelucrat arhivele parohiale care mai existau în bisericile românești.
Pr. Ioan Rafiroiu, protopop din Târgu Secuiesc, după martirajul suferit în detenţia din închisoarea de la Sfantu Gheorghe, unde a fost intemniţat în perioada ianuarie – martie 1945, loc în care a avut un regim special, „ca şi cel mai mare criminal”, s-a îmbolnăvit grav psihic, suferind cumplit până la obştescul sfârşit în 1948.
Fekete János, născut în 1885, Belani, Covasna, decedat pe 25 martie 1952, în Lagărul de triere, Ghencea, București, a fost preot romano-catolic, cu domiciliul în Ghelința, Covasna.
Aurel Negoescu, născut pe 27 mai 1900, în Întorsura Buzăului, Covasna, decedat pe 1 decembrie 1952, la Canal, a fost preot ortodox.
Gheorghe Papuc, născut pe 28 iulie 1928, în Covasna, a fost arestat de Securitate în vara anului 1948, după terminarea clasei a VII-a liceală, împreună cu 15 consăteni, fiind întemnițat în Sfântu Gheorghe, unde a fost judecat şi condamnat la șase luni, în primăvara 1949, învinuit de „complot contra statului” de Tribunalul Militar din Sibiu. Deși avea 19 ani, a suportat cu demnitate tortură, înfometare și însetare, fiind ulterior eliberat pentru lipsă de probe. A absolvit Institutul Teologic din Sibiu, fiind hirotonit diacon la Sibiu, unde a slujit 30 de ani, fiind numit pe rând Consilier Cultural al Arhiepiscopiei, iar mai apoi coordonator al publicațiilor tipărite la Sibiu.
Ieromonahul Dionisie Șova, născut pe 30 decembrie 1901, la Poduri, Bacău, a decedat la 5 august 1951, la Mănăstirea Făgețel, Harghita.
Gabriella Hajdu, născută pe 8 ianuarie 1915, la Mădăraș-Ciuc, Harghita, a decedat pe 20 aprilie 1963, la Penitenciarul Oradea, de confesiune romano-catolică, cu profesiunea profesoară.
János Pálfy, născut în 15 mai 1874, la Satu Mare, Harghita, a decedat în 6 noiembrie 1958, la Penitenciarul Târgu Mureș. A fost preot romano-catolic.
Gheorghe Rățulea, născut în 1930, în Teliu, Brașov, a fost pus, între 1956-1957, în situația de a-și vedea biserica la care lucrase demolată, iar materialele au fost folosite la construirea grajdurilor CAP și a unor edificii locale. A fost transferat în Parohia Băcel, unde a slujit până la momentul pensionării.
Sándor Imre, născut pe 23 august 1893, Vrabia, Harghita, decedat pe 29 februarie 1956, la Penitenciarul Râmnicul Sărat, a fost preot romano-catolic.
Mihai D. Apafi, născut pe 14 septembrie 1943, în Lunca Câlnicului - Prejmer, Brașov, a fost preot în Parohia Lădăuți, Barcani, Covasna, între 1973-1996, fiind ctitorul noii biserici parohiale. A început lucrul la biserică fără actele de drept, iar Consiliului Popular Județean Covasna a emis o decizie de demolare a acesteia când stadiul lucrărilor ajunseseră la nivelul acoperișului.
Preotul a fost acuzat, amenințat și defăimat, însă lucrarea a continuat - în mare parte noaptea. S-a slujit prima dată în biserică în 1983, și a fost sfințită în 1987, în perzenţa Înaltpreasfințitului Antonie Plămădeală, al Ardealului.
Alexandru Coşocariu, din Corbu, la 21 aprilie 1941 a fost crunt bătut şi lăsat în agonie, fiind condamnat la opt ani de închisoare pentru o pretinsă conspiraţie împotriva siguranţei statului, iar ca urmare a suferinţelor din detenţie, moare în 1947.
Au mai fost amintiţi episcopii Veniamin Nistor, Sebastian Rusan, Emilian Antal, protopopii Aurel Nistor (Sfântu Gheorghe), Ioan Popa (Odorhei), Petre Boier (Sfântu Gheorghe), Nicodim Belea (Sfântu Gheorghe), Pompiliu Dumbravă (Sfântu Gheorghe), preoţii Romulus Ciora (Zăbala), Francisc Paratei (Aita Seacă). Din Covasna: Ioan Bunuş, Aurel Niţu, Ioan Şuteu, Gheorghe Iacob, Ioan Florea, Teodor Sămărtean, Ştefan Ciutac, Ioan I. Rafiroiu, Gheorghe Lincu, Vasile Glodeanu, Gheorghe Olteanu, Gheorghe Solovăstru, Victor Boboc, Grigore Vuţă, Ioan Hădărean, Ilarie Potlogea, Aurel Negoiescu, Virgil Goţea, Aurel Reu, Dionisie Petrişor, Gherghe Dincu, Emanoil Dobrescu, Victor Folea, Iuliu Cucuiat, Nicodim Belea, Pompiliu Dumbravă, Olimpiu Rusu, Ioan Rafiroiu senior (1943-1946) – fost protopop de Oituz; Aurel Nistor, Gheorghe Moldovan, Vasile Constantinescu, Simion Solovăstru, Ioan Rauca, Ioan Bătrânu, Vasile Constantinescu, Romulus Ciora, Dumitru Mereţ, Gheorghe Răţulea; din Harghita: Ioan Luca, Emanuil Berbescu, Aurel Răduleţ, Constantin Gane, Ioan Pădureanu, Octavian Neamţu, Gheorghe Stânea, Ioan Borza, Alexandu Lazări, Alexandru Vlădescu, Vasile Gheorgheasa, Alexandru Lazăr, Emil Sămărghiţean, Vasile Paşca, Iosif Sârbu, Vasile Paşca, Ioan Tobă, Ioan Pop, Nicolae Cadar, Aurel Tamaş, Valeriu Antal, Gabor Filip, Viorel Bujoreanu, Isidor Vlad, Ioan Mitaru, Eugen Soroceanu, Virgil Mirică, Iuliu Păstrăv, Ioan Popa, Petraş Aurel, Ion Gheorghe, Irimie Victor, Simion Nicoară, Simion Suciu, Valer Antal, Grigore Ghichiernea, Gheorghe Stânea, Gavril Dunca, Gavril Colceriu. Cu toţii au mărturisit credința și au propovăduit prin propriile lor vieți iubirea de Hristos, conform Episcopiei Covasnei şi Harghitei.