„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Conferințe preoțești la Dej și Baia Mare
În cadrul Conferinţelor preoţeşti de primăvară, tema abordată se încadrează în tematica generală a „Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești”, în Patriarhia Română. Luni, 15 mai, au avut loc conferința preoților din Protopopiatului Dej, din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, și a preoților din protopopiatele Baia Mare, Chioar şi Lăpuş din Episcopia Maramureșului și Sătmarului.
Preoții din cadrul Protopopiatului Dej, din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, au participat la Conferința preoțească de primăvară. La Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” Dej I preoții au participat la o slujbă de Te-Deum, oficiată în prezenţa Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Apoi, în sala de ședințe a Protopopiatului Dej, lucrările Conferinței au fost deschise de IPS Mitropolit Andrei, care le-a explicat preoţilor rolul şi rostul acestor întâlniri și le-a cerut clericilor să fie foarte atenți atunci când se pictează locașurile de cult: „Rolul icoanei este multiplu, întâi de toate este o prezență harică prin intermediul căreia intrăm în legătură cu cel zugrăvit pe icoană și ne îmbogățim pentru că ne mijlocește de la Dumnezeu harul”. În continuare, pr. conf. univ. dr. Ioan Bizău de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca le-a vorbit preoților despre activitatea iconarilor și pictorilor bisericești și importanța icoanei în cultul ortodox și în viața creștinului: „Icoana este una dintre cele mai importante realizări ale spiritului uman convertit la Evanghelia lui Hristosc.
Apoi, pr. inspector Vasile Nemeș a făcut cunoscute preoților prezenți unele anunțuri cu privire la câteva activități pe care Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului le va derula în perioada următoare. La final, protopopul Ioan Buftea a făcut un scurt istoric al evenimentelor petrecute în ultima lună în Protopopiatul Dej și a felicitat pe toți preoții care s-au implicat în activitățile desfășurate.
Conferinţele preoţeşti Maramureş şi Sătmar
Preasfințitul Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a prezidat prima conferinţă preoţească de primăvară din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, care s-a desfăşurat luni, 15 mai, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, la care au participat preoţii din protopopiatele Baia Mare, Chioar şi Lăpuş. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți din cele trei protopopiate, condus de arhim. Casian Filip, eclesiarhul Catedralei. După Sfânta Liturghie a fost oficiat un Te-Deum, de către preoţii Florin Hoban, inspector şcolar şi slujitor al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” şi protopopii Chioarului şi Lăpuşului, în prezența PS Episcop Iustin.
Tema conferinţei a avut ca subiect de prezentare şi dezbatere referatul despre pictura bisericilor de lemn din nord-vestul Transilvaniei, Maramureş şi Sătmar, în secolele al XVII-lea şi al XIX-lea, zugravi, stiluri şi interferenţe, prezentat de preot Virgil Jicărean, consilier eparhial al sectorului Patrimoniu sacru şi pictură bisericească.
„Un număr relativ mare de zugravi, adesea itineranţi, formaţi de cele mai multe ori într-un mediu artistic popular, străbat ţinuturile maramureşene şi sătmărene, pictând biserici, tâmple şi icoane, vehiculând modele și motive de largă circulaţie în epocă, inspirate din ilustraţiile cărţilor tipărite dincolo de munţi, în Țara Românească şi Moldova, din icoanele pe sticlă şi xilogravurile populare, care erau adesea rezultatul unor interferenţe între cultura de tradiţie post-bizantină şi cea occidentală. Aceşti zugravi erau ei înşişi fie interpreţi ai fondului tradiţional post-bizantin, căruia îi confereau, printr-un plus de savoare şi autenticitate, o expresie nouă, fie adevăraţi colportori ai artei occidentale, prelucrate la nivel rustic. Bisericile pictate de ei deveneau monumentele reprezentative ale comunităţii săteşti – ctitorii lăcaşului fiind de cele mai multe ori de îndelungă tradiţie şi de o deosebită forţă în Maramureș”, a arătat, în referat, pr. Virgil Jicărean.
Despre importanţa picturii într-o biserică a vorbit PS Episcop Iustin, care a subliniat că „pictura dă cel puţin jumătate din valoarea de patrimoniu a sfântului locaş, ba chiar şi mai mult. Icoana este veşmânt liturgic şi oglindă a cerului pe pământ”. În Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, PS Episcop Iustin a lansat, nu cu mulţi ani în urmă, proiectul „Nici o biserică parohială fără pictură integrală”, iar rezultatele încep să apară, locașele de cult nepictate fiind pictate integral sau în curs de pictare, cu respectarea integrală a erminiei, în timp ce altele se pregătesc pentru această lucrare. Alături de Grupul de iconari din Episcopie „Ştefan Zugravul de Şişeşti”, va fi înființat și Grupul restauratorilor de icoane din Eparhie, după cum a anunţat ierarhul.
În cadrul conferinţei de primăvară, la care au luat parte peste 250 de preoţi din cele trei protoierii, PS Episcop Iustin a anunţat măsurile de reorganizare administrativă care se vor face de la 1 iunie. Astfel, după pensionarea, la limită de vârstă, a preotului Ioan Pop, consilier eparhial administrativ, membru al Permanenţei Eparhiale ca secretar şi consilier administrativ de la înfiinţarea Eparhiei, în 1990, consilier administrativ va fi numit pr. Adrian Mihali. În locul pr. Alexandru Buteanu, inspector eparhial, va fi numit arhid. Andrei Emil Pop, secretar eparhial, care este și absolvent al Facultăţii de Drept. Secretar eparhial va fi numit arhid. Ionuţ Todorca, din cadrul secretariatului tehnic. Pr. dr. Bogdan Gavra, consilier eparhial al sectorului social-filantropic, va deveni consilier pe probleme de proiecte şi programe eparhiale, iar consilier al sectorului misionar-filantropic va fi numit arhim. Ioachim Tomoiagă, de la Mănăstirea Rohia şi profesor la Seminarul Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare. Pr. Ioan Pop, care a lucrat alături de IPS Arhiepiscop Justinian timp de 27 de ani, a fost distins de PS Episcop Iustin cu cea mai înaltă distincţie a Eparhiei, „Crucea Voievodală Maramureşeană”, iar pr. Alexandru Buteanu a fost distins, după 13 ani de activitate ca inspector eparhial, cu „Crucea Voievodală Maramureşeană”.
Preoţilor din cele trei protopopiate le-a fost prezentat steagul Episcopiei, un concept care cuprinde noua Stemă a Episcopiei, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
La şase luni de la trecerea la Domnul a IPS Arhiepiscop Justinian, a fost oficiat un parastas de către toţi cei peste 250 de preoţi din protopopiatele Baia Mare, Chioar şi Lăpuş. PS Episcop Iustin a transmis preoților că numele „Arhiepiscopul Justinian” va fi purtat de Domeniul Teologie Ortodoxă de la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, sala de şedinţă de la Centrul Eparhial, Sala Bizantină de la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”, Biblioteca Mănăstirii Rohia şi Fundaţia „Justinian Arhiepiscopul”, care va deveni moştenitoarea de drept a întregului patrimoniu cultural, mobil şi imobil, Justinian.