Consfătuirea profesorilor de religie din judeţul Hunedoara

În sala „Spiru Haret” a Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, a avut loc consfătuirea profesorilor de religie din județul Hunedoara,  la care au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, precum şi ai Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Arhim. Nestor Dinculeană, consilierul administrativ-bisericesc al eparhiei a transmis cuvântul de binecuvântare al Preasfințitului Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, i-a felicitat pe profesori pentru eforturile din anii precedenți și pentru implicarea în păstrarea orei de religie în aria de interes a elevilor, apoi a rostit un îndemn către cadrele diactice de a intensifica relația cu elevii și în acest an școlar: „Ora de religie este importantă mai ales prin caracterul formativ. În consecință, fără a se renunța la programa școlară, este în același timp necesar a se face pași și către activități non-formale, educa­ționale, care să răspundă așteptărilor elevilor. Prin conduita lor, prin ținuta lor atât fizică, dar mai ales morală, sufletească, profesorul de religie trebuie să fie un reper luminos în școala în care predă, atât pentru elevi, cât și pentru colegii săi, profesorii de alte specialități, și să țină cont de faptul că el, profesorul de religie, este omul care răspândește cuvântul lui Dumnezeu nu numai în școală, ci și în afara ei, fiind responsabil pentru formarea unei conștiințe creștine la nivelul personal al fiecărui elev”, conform Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Maria Ștefănie, inspectoarea generală în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Hunedoara, a mulțumit profesorilor pentru activitatea lor la catedră cât și în afara ei, amintind importanța misiunii profesorului de religie în societatea contemporană.

Din partea Ministerului Educației a participat conf. univ. dr. Vasile Timiș, inspector general pe disciplina religie, care a vorbit despre rolul important al educaţiei religioase: „Prin demersul educaţional din cadrul orelor de religie, Biserica vine în ajutorul societăţii în ansamblul ei, promovând dragostea, prietenia, pacea, înţelegerea, întrajutorarea şi cooperarea între semeni, toate acestea constituind principiile de bază ale credinţei creştine (…) Astăzi vorbim foarte mult despre diferite tipuri de investiţii, lucru firesc într-o economie de piaţă. Atunci când proiectăm o investiţie este normal să ne gândim şi la un profit, să ne punem întrebări de ordin pragmatic: merită sau nu? Investiţia în educaţie este o investiţie care nu dă greş. Pentru propăşirea unei societăţi, educaţia este dătătoare de ton, cine ştie să investească în educaţie nu riscă niciodată. Istoria confirmă acest fapt”.

Vasile Timiş a subliniat că „predarea religiei în şcoală are conotaţii educaţionale profunde, dar totodată constituie şi un act misionar-sacramental. Cunoaşterea propriilor valori religioase reprezintă o formă de securizare culturală, un semn de civism şi culturalitate. Educaţia religioasă invită la reflecţie, la autocunoaştere, la o convertire la lumea valorilor. Valorile religioase au darul de a aduce comuniunea între oameni şi de a solidariza membrii unei comunităţi”.

Inspectorul din Ministerul Educaţiei a mai subliniat că „prezenţa religiei în şcoală este un act misionar crucial pentru Biserică şi societate, recuperat în perioada de după ’89. Anterior acestui act misionar, situaţia nu era una îmbucurătoare. Lipsa unei educații religioase în mediul şcolar a făcut ca tinerele generaţii care au trecut prin şcoala românească înainte de 1989 să nu beneficieze de componenta religioasă a educaţiei. Lipsa educaţiei religioase a făcut de asemenea să dispară simţul comuniunii şi al responsabilităţii, societatea românească tinzând să devină o colectivitate eterogenă de indivizi. Mulţi dintre noi am cunoscut vitregia timpurilor totalitar-comuniste din România, iar experienţele morale, sociale şi economice ale acelor vremuri îşi fac resimţite urmările şi în zilele noastre”.

Vasile Timiş a subliniat că „anii care au urmat după 1989 s-au dovedit a fi pe mai departe foarte dificili, atât din punct de vedere politico-economic, cât şi moral-duhovnicesc. Bucuria colectivă nutrită de poporul român în primele luni după câştigarea libertăţii s-a transformat imediat în stări de deznădejde colectivă, de anxietate, de dezordine şi de dezorientare. La baza acestor neajunsuri stă printre altele lipsa de responsabilitate la nivel personal şi comunitar, lipsa unei educaţii religioase, lipsa unor atitudini responsabile, lipsa unor repere morale. Societatea noastră riscă să scape de sub control anumite fenomene sociale şi morale cum ar fi: asumarea responsabilităţii atât pentru tineri cât şi pentru maturi, egoismul, indiferenţa şi mai ales corupţia. Urmările actelor de corupţie au repercusiuni negative nu doar în plan economic, ci şi în plan spiritual. Asistăm neputincioşi la o formă de generalizare a lipsei de încredere în viitorul neamului nostru, ceea ce este extrem. Or, o mentalitate nu poate fi schimbată doar prin decizii de administraţie, ci printr-un sistem educaţional de durată, care nu poate fi realizat fără apelul la religie şi cultură”.

Astfel, educaţia religioasă trebuie să păstreze un loc însemnat în cadrul sistemului educaţional, mai ales că „adevăratele soluţii pentru problemele societăţii româneşti nu pot fi descoperite fără regenerarea morală şi mai ales fără o educaţie a tinerilor, care să se raporteze și la principiile şi valorile creştine. Cu toţii spunem că educaţia, în general, şi educarea în spirit creştin, în special, a tinerilor va schimba mentalitatea şi felul de a fi al acestora”, a mai spus Vasile Timiş.

În continuare, pr. Gabriel Basa, inspector școlar pentru disciplina religie în cadrul ISJ a făcut precizări cu privire la desfășurarea activității didactice în noul an școlar.